Muncă grea, salarii mici în agricultură şi cercetare. „Nu mai vine nimeni să lucreze cu animalele!”

Celebra Ordonanţă Trenuleţ, măsurile fiscale din primul pachet anunţat de guvernul condus de Ilie Bolojan, dar şi o serie de proceduri birocratice afectează în bună măsură activitatea la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor (ICDCOC) Palas. Munca este grea, salariile mici, astfel încât nu se mai poate vorbi despre atractivitatea jobului.

Autorităţile române pun mic preţ pe agricultură, iar pe cercetare, mai deloc! O realitate tristă, iar cel mai bun exemplu îl regăsim la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa, unitate de elită în domeniu la nivel naţional, a cărei activitate este „bruiată” de valul de măsuri menite a reduce deficitul bugetar.

„A fost mai întâi Ordonanţa Trenuleţ, apoi au venit măsurile din primul pachet al Guvernului Bolojan, toate ne-au afectat foarte mult. Noi suntem asimilaţi cu lucrătorii din agricultură şi beneficiam de scutirea de la plata CASS. Am rămas fără această facilitate, iar cei mai mulţi dintre salariaţi au pierdut aproximativ 500 de lei la salariu. A venit apoi valul al doilea, cu diminuarea sporurilor. La noi, în zootehnie, în cercetare se acordă acel spor pentru contactul cu animale, cu noxe, nu este un moft. Aceste sporuri, care reprezentau aproximativ 25% din venitul lunar, erau confirmate de specialiştii în medicina muncii, care stabileau exact nivelul de risc. Acum, cu încadrarea în cei 300 de lei, salariaţii pierd din nou. Astfel, un venit net lunar pentru tehnicieni sau personalul din laborator a ajuns la puţin peste 3.000 de lei. Nici înainte de tăieri nu erau salarii grozave, dar se ajungea undeva în jur de 4.500 de lei", a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, directorul general al institutului, dr. ing. Răducu Radu.

Niciun candidat la concurs!

Care este consecinţa acestor măsuri? Bineînţeles, atractivitatea jobului a scăzut dramatic, iar la concursurile de angajare nu se mai prezintă nimeni.

„Stăm rău spre foarte rău la capitolul muncitori şi cadre cu studii medii. Din 16 angajaţi în acest sector, şase sunt femei. Nu vreau să fie acuzat că fac discriminare pe sexe, susţin egalitatea de gen, acolo unde se poate, dar noi, ţinând cont de specificul activităţii, când trebuie să cari în cârcă animalul, am avea nevoie de bărbaţi. Salariile sunt mici, munca multă. Mai puneţi căldura, seceta şi ajungeţi singur la concluzia firească: nu mai vine nimeni să lucreze cu animalele! La concursurile de angajare pe care le-am organizat nu s-a prezentat niciun candidat!

Din fericire, avem şi sectoare în care stăm bine şi mă refer aici la specialişti. În cadrul institutului nostru, activează 21 de cercetători; sunt unităţi similare din ţară care au doi-trei sau chiar mai puţin. Cercetarea nu este o prioritate, iar această atitudinea este o gravă eroare!

Este greu, sunt şi investiţii blocate, dar, cu toate acestea, nu abandonăm şi ne străduim să menţinem patrimoniul genetic, unicat în România”, a explicat directorul institutului.

Birocraţie şi proceduri greoaie

Nu numai măsurile fiscale au lovit în stabilitatea unităţii de la marginea Constanţei, ci şi birocraţia şi procedurile greoaie din domeniu.

„Deţinem la institut, printre altele, patru rase de ovine autohtone, două rase de import, o populaţie de caprine pentru carne. O spun şi să ştiţi că nu e laudă: nimeni în România nu mai are aşa ceva.

Au fost tot felul de probleme în ţară cu bolile infecţioase, cu pesta micilor rumegătoare, febra aftoasă, limba albastră. Noi am luat toate măsurile pentru protecţia animalelor, însă, la nivel naţional, deciziile autorităţilor mai mult ne-au îngreunat treaba. Astfel, transportul animalelor dintr-un judeţ în altul se face în condiţii speciale, cu maşini autorizate, iar în aceste condiţii, cheltuielile crescătorului interesat cresc foarte mult. Practic, costă mai mult transportul decât animalul. Iar omul renunţă!

Este firesc să existe o evidenţă a circulaţiei animalelor, dar la capitolul transport trebuie să fie o facilitate, pentru a încuraja achiziţia de rase de calitate superioară. Noi am ţinut animalele în siguranţă, fermierul care cumpără le duce tot într-o zonă sigură verificată, deci nu văd unde ar putea interveni o problemă. Este păcat şi o mare pierdere să vindem animale create pentru reproducţie doar pentru carne. Ţineţi cont de faptul că la institut creăm produse noi, pentru care alocăm timp, forţă de muncă, sunt cheltuieli mari”, a spus dr. ing. Răducu Radu.