Ne-ar fi fost greu fără Turcia!

1817
1
Ne-ar fi fost greu fără Turcia! - bluemosqueistanbul-1323717912.jpg

Articole de la același autor

Cum a fost pe vremea lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu și Vlad Țepeș e altă poveste, dar în ultimele două decenii, noi, românii, ne-am fi descurcat greu fără vecina noastră, Turcia. Trebuie să fim cinstiți și să o recunoaștem: fără mărfurile ei, n-am fi avut ce pune în cratiță și ce îmbrăca.

Croitorul Europei
După dezmembrarea CAP-urilor și IAS-urilor, pe timpul îndelun-gatei reforme funciare, ne-am hrănit cu cartofi, ceapă și morcovi turcești. În fostele ferme legumicole, creșteau doar bălării și se cultivau… afaceri imobiliare.
În urmă cu vreo șase ani, trecând prin Cogealac, am dat o raită pe la tarabele zarzavagiilor. Ce credeți că vindeau? Legume turcești.
Astăzi, agricultura autohtonă s-a mai organizat, s-a mai așezat pe picioarele ei, dar în galantarele hipermarket-urilor nu vei descoperi, pe timp de iarnă, produse proaspete românești. Din cele turcești, gârlă.
Poate vă mai amintiți, stimați cititori, că, prin anii ´90, întreprinzătorii turci au invadat Constanța cu cuptoare electrice de făcut pâine. Abia văzându-i ce succes au, românii și-au amintit că știu și ei să coacă pită.
După 1989, textiliștii turci i-au îmbrăcat pe români, întrucât industria națională ajunsese o zdreanță. Pe vremea aceea, Turcia era croitorul Europei, loc pe care, după anul 2000, a fost nevoită să-l cedeze Chinei. Abia în ultimii cinci - șase ani, producătorii români au început să se afirme pe piața internă.
Din 1990 și până în prezent, un fluviu de fier vechi a curs dinspre portul Constanța spre Turcia. România a devenit un furnizor major de deșeuri pentru combi-natele siderurgice turcești, întrucât marfa nu avea căutare pe piața internă. În intervalul 2005 - 2011, turcii au cumpărat un munte de 11 milioane tone de fier vechi.
Grație metalurgiștilor turci, românii găsesc, astăzi, pe piața internă, fier beton, laminate și tablă, la prețuri convenabile. Produsele lor au umplut golul lăsat de combinatele metalurgice privatizate și nu au lăsat prețurile să explodeze.

Afaceri de top
Dacă faci o plimbare prin Constanța, vei întâlni la tot pasul firme ale întreprinzătorilor turci: magazine alimentare, fast-food-uri, măcelării, patiserii, restaurante, service-uri auto, agenții de turism, companii de operare portuară, unități de învățământ și multe altele. Mai toate sunt afaceri serioase, solide, prospere.
Spre deosebire de români, care preferă să investească în propria țară, capitalul turcesc este dinamic, expansiv. Turcii au un remarcabil simț al afacerilor și o mobilitate deosebită. Pentru țările care le deschid porțile, reprezintă un mare câștig.
Am multe alte motive să-i res-pect și să-i admir pe turci. În anul 2000, în timp ce Fondul Proprietății de Stat distrugea ce mai rămăse-se din flota României, armatorii turci lansau comenzi de construcții noi, întinerind și lărgind flotilele. Spre deosebire de statul român, care abolise chiar în acel an toate facilitățile acordate armatorilor, prin regimul maritim special, statul turc oferea mari înlesniri celor care își construiau nave.
La finele anului 2010, Turcia urcase pe locul 16 în topul mondial al flotelor, cu 12.438.626 tone registru brut, fiind unul dintre marii cărăuși ai lumii.
Industria navală a Turciei a avut o evoluție fulminantă în ultimul deceniu. Exporturile sale au crescut de la 500 de milioane de dolari, în 2002, la 2,65 miliarde de dolari, în 2010. Între 2005 și 2008, industria navală turcă a crescut cu 360%, iar industria navală a lumii, cu doar 89%.
Turcia are numeroase lecții și în domeniul turismului pentru România.
Foarte interesantă este inițiativa lui Mustafa Demir, primarul Fatih-ului, unul dintre cele 39 de districte ale Istanbulului. Acesta acoperă mare parte din zona peninsulară a Istanbulului, care coincide cu străvechiul Constantinopol.
Peninsula exercită o atracție deosebită pentru turiștii din toată lumea și a ajuns să se confrunte cu probleme de trafic. Parcările sunt insuficiente, iar străzile sunt foarte înguste și nu permit deplasarea pietonilor și a automobilelor în același timp. Pentru economia Fatihului nesoluționarea acestei probleme se traducea în pierderi de turiști și de venituri.
Primarul Mustafa Demir a găsit soluția: peninsula a fost transformată într-o "zonă prietenoasă pentru biciclete". Prin scoaterea traficului auto din peninsulă, a crescut numărul vizitatorilor, iar municipalitatea a scăpat de criza parcărilor.

Turcia s-a dovedit a fi nu doar un partener de afaceri serios, în toți acești ani dificili pentru România, ci și un bun profesor. Noi, românii, am învățat multe de la întreprinzătorii turci, mai ales în privința respectului față de muncă și față de clienți, al corectitudinii în relațiile de afaceri.



Comentează știrea

doru
13 decembrie 2011
jaful otoman= tezaurul de la rusi ?

Bai nea Caline stii cite vagoane de aur au luat turcii in 400 de ani,stii citi sclavi au dus la stambul e adevarat cu concurenta unor tradatori de neam care se temeneau ptr privilegii la ei cam cum te apleci matale acum,dar vezi sa nu stai cu spatele ca e de rau.Nici daca le-am lua gratis aurul din magazine si le-am confisca afacerile n-ar reprezenta decit cam 1% din cit au jefuit tea=rile romane.Uitam prea repede si nu este bine.Cel putin domnitorii care au dat pesches au trecut in documente pina la ultimul galben asa ca exista o evidenta clara a jafului turcesc.Oare chestia cu tezaurul luat de rusi nu-i acelasi lucru cu aurul jefuit de turci.Dar de sintem cu unii si altii in tabere diferite.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5241 secunde