O națiune cu mentalitate de bancomat

Cred că folosirea noțiunii "contribuabil" a avut o influență nefastă asupra mentalității noastre. Din cauza acestui nenorocit de termen am dobândit pasivitatea și indiferența bancomatului. Ni se dă "codul pin" și imediat scoatem banul. Plătim suta de impozite și taxe fiscale și parafiscale, fără să punem vreo întrebare, fără să cerem nimănui socoteală.
Ne-am transformat în veșnicii datornici ai statului.

"Acționarii" statului
E nevoie de o schimbare de mentalitate, trebuie să ne asumăm alt statut și să apelăm la concepte "active". Ce-ați spune să devenim și să ne comportăm ca "acționari" ai statului?
Ce-ar însemna acest lucru? Când se discută bugetul de stat, bugetele asigurărilor de sănătate și sociale ori bugetele locale, să cerem informații, să punem întrebări, să ne spunem părerea, să venim cu propuneri. Să nu fim de acord cu orice tip de cheltuială și nici cu orice tip de impozit. Să cerem ca banii pe care îi "investim" în afacerea numită stat să se reîntoarcă la noi sub formă de servicii de calitate și lucrări publice utile. Să impunem prezentarea publică detaliată a execuției bugetare, a modului în care s-a cheltuit fiecare leu. Să nu mai acceptăm servicii de proastă calitate în schimbul dărilor care ne sunt impuse. Dacă statul ne cere, de ce să nu-i cerem și noi?
Sunt suficiente mecanismele sociale prin care ne putem impune punctul de vedere. Putem participa la ședințele publice ale consiliilor locale, putem intra în audiență la cei pe care i-am ales (consilieri, primari, parlamentari). Avem dreptul să facem petiții, să devenim militanți ai ONG-urilor, să ne prezentăm punctul de vedere în presă, să organizăm acțiuni de protest. Toate aceste drepturi sunt de pomană, dacă nu le utilizăm.

Buget nou, aceiași contribuabili
Luni, Guvernul a aprobat proiectul legii bugetului de stat pe anul 2011. Documentele vor ajunge pe masa de lucru a parlamentului. Până la votul final, noi, "acționarii" statului, mai putem aduce corecturi prin intermediul celor pe care i-am votat.
Să aruncăm o privire asupra proiectului. Spre deosebire de bugetele anterioare, cel pentru 2011 are la bază o nouă filozofie. Nu are în vedere doar prezentul (execuția bugetară din 2010), ci este construit cu privirea spre viitor, la perspectiva anilor 2011, 2012 și 2013. Trebuie spus că această abordare este impusă de Legea responsabilității fiscale.
Strategia cheltuielilor bugetare este și ea nouă. Sunt reduse cheltuielile de funcționare ale statului, cele de personal, cu asistența socială și subvențiile. Prin buget, sunt limitate angajările în sectorul public. Doar 1 din 7 posturi vacante va putea fi ocupat.
În schimb, statul va cheltui mai mult cu investițiile, cu cofinan-țările, pentru relansarea economiei și creșterea numărului locurilor de muncă. Suma alocată crește de la 33,9 miliarde de lei, în 2010, la 35,1 miliarde de lei, în 2011. Guvernul susține că fiecare ministru și-a stabilit un plan foarte clar de investiții pentru 2011 și în perspectivă. Vom vedea dacă lucrurile stau chiar așa.
Creșterea veniturilor bugetare se bazează pe majorarea veniturilor obținute din TVA (de la 39 de miliarde de lei, în acest an, la 46 de miliarde de lei, în 2011) și a celor obținute din accize (de la 17,4 miliarde de lei la 18,4 miliarde de lei). Se mizează pe reducerea evaziunii fiscale, dar și pe alinierea la accizele UE pentru țigarete.
Față de 2010 vor crește și contribuțiile privind asigurările sociale, ca urmare a măsurilor impuse la jumătatea acestui an, în ceea ce privește impozitarea unor venituri, printre care drepturile de autor.
Bugetul de stat va subvenționa și în viitor bugetele de asigurări sociale, de sănătate și de șomaj, care rămân deficitare.
Construcția bugetară pornește de la premisa că economia va crește cu 1,5% în 2011, iar numărul locurilor de muncă cu 23.000. Deficitul bugetar ar urma să scadă de la 6,8% din PIB în 2010, la 4,4% în 2011, și la 3% în 2012.