Organizația Patronală Port Business Association reclamă întârzieri în proiectele strategice din Portul Constanța

Organizația Patronală Constanța Port Business Association reclamă întârzieri semnificative în proiectele strategice din Portul Constanța și susține că investițiile asumate și nerealizate de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime între anii 2021-2026 sunt în valoare de 1,5 miliarde de lei.

„În ultimele 12 luni, atât prim-ministrul Ilie Bolojan, cât și președintele Nicușor Dan au reconfirmat public statutul strategic militar și economic al Portului Constanța și au indicat explicit necesitatea accelerării investițiilor publice, private și mixte în infrastructura portuară, rutieră, feroviară și energetică. Declarațiile premierului vizează includerea Portului Constanța ca prioritate strategică în programele UE, SAFE și PNRR, precum și conectarea rutieră/feroviară restantă pentru consolidarea rolului de hub european. Totodată, s-a subliniat că dezvoltarea României depinde de valorificarea potențialului logistic al Constanței și al Dobrogei. La nivel prezidențial, Portul Constanța a fost prezentat ca o oportunitate-cheie pentru aliați în perspectiva reconstrucției Ucrainei și ca nod de cooperare comercială și militară în cadrul strategiei UE pentru Marea Neagră. Această viziune este integrată în Strategia Națională de Apărare 2025-2030, care mizează pe avantajul geografic al României și pe rolul portului în conectivitatea Europa-Asia", se arată într-un comunicat de presă transmis marți, 16 decembrie, de organizație.

Cu toate acestea, consideră patronatul, evaluările instituționale independente și situația proiectelor arată un decalaj semnificativ între intențiile exprimate și starea actuală a implementării.

Organizația patronală a amintit, în acest sens, de raportul Curții de Conturi, care a constatat „performanță sub potențial“, absența unei strategii coerente la nivel național, management preponderent provizoriu și nerealizarea investițiilor asumate, cu impact direct asupra competitivității portului. În paralel, Corpul de Control al prim-ministrului a identificat nereguli majore de guvernanță la CNAPM, afectând stabilitatea decizională și capacitatea administrativă de execuție.

Potrivit sursei citate, în zona investițională, proiecte critice - dragaje de investiții, modernizarea rețelelor electrice (Etapa II), Master Plan rutier - se află încă în etape de licitație/evaluare sau au întârzieri, ceea ce menține riscuri operaționale (adâncimi insuficiente, congestie, costuri energetice ridicate) și riscuri de competitivitate față de porturi concurente.