Paștele a relansat consumul și afacerile

Sărbătorile pascale au dat un puternic impuls consumului. Cel mai mult au profitat crescătorii de oi, producătorii de ouă, legume și băuturi, de cozonaci și dulciuri, importatorii de produse alimentare și comercianții.

Dacă în 2014, românii au cheltuit circa 200 de milioane de euro pentru masa de Paști, potrivit unor estimări, în 2015 costurile n-au fost mai mari. Un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES, realizat în perioada 4 - 6 aprilie 2015, arăta că 47% dintre respondenți își pro-puneau să cheltuiască în acest an, pentru cumpărăturile de Paști, tot atât cât în 2014, alți 29% se gândeau să cheltuiască mai puțin și numai 17% intenționau să scoată mai mulți bani din buzunar.

Cifrele sunt volatile, ca și intențiile respondenților. Știți foarte bine cum stau lucrurile. Intri în magazin cu o listă de cumpărături și te trezești că umpli sacoșa cu mai multe decât ți-ai propus.

De pe urma sărbătorilor pascale, cel mai mult au avut de câștigat tarabagii din piețe. Profitând de explozia cererii, au umflat prețurile. Dacă o legătură de ceapă verde se vindea în hiper-market-uri cu 1,40 -1,50 lei cu TVA inclus, așa zișii producători din piețele agro-alimentare nu vindeau mai ieftin de 3 lei legătura și fără să taie bonuri fiscale.

Industria turismului a profitat prea puțin de pe urma evenimentului religios. Potrivit IRES, doar 4% dintre români își propuseseră să plece în vacanță cu acest prilej. Evaluarea se apropie de datele Federației Patronatelor din Turismul Românesc, care anunțase că circa 90.000 de persoane aleseseră să își petreacă Paștele în stațiunile montane, în cele balneare și pe litoral. Proprietarii de pensiuni și hoteluri se așteptau la încasări de 28 milioane de lei.

Comerțul cu jucării și articole pentru copii a înregistrat, la rândul său, un vârf de vânzări, întrucât mare parte dintre români au respectat tradiția cadourilor de Paști, pentru cei mici.

Printre cele mai mari vânzări dinaintea Paștelui le-au înregistrat stațiile de carburanți. Românii au parcurs mai mulți kilometri cu mașinile proprii ori cu taxiurile, decât de obicei, pentru cumpărături.

Sunt și activități care au avut de pierdut. Se știe că înainte și după o minivacanță, intensitatea și randamentul muncii sunt mai scăzute în multe domenii. Pe de altă parte, întrucât interesul și resursele populației s-au orientat spre cheltuielile cu tradițiile pascale, vânzările bunurilor și serviciilor care nu au legătură cu acestea au avut de suferit.