Piața creditelor bate pasul pe loc, iar economisirea e amorțită

205
Piața creditelor bate pasul pe loc, iar economisirea e amorțită - piatacreditelorbatepasulpelociar-1596467249.jpg

Articole de la același autor

În primele șase luni ale anului 2020 nu s-au produs schimbări semnificative pe piața creditelor bancare, în ciuda recesiunii economice generate de pandemia Covid-19. Efectele negative ale amânării plății ratelor la cererea unui mare număr de clienți ai băncilor, afectați de criza Covid, au fost contrabalansate de creditele garantate de statul român, acordate în cadrul programului IMM Invest.

În primul semestru al acestui an, creditarea a contribuit prea puțin la creșterea economică. Condițiile exagerate de acordare a împrumuturilor i-au determinat pe producătorii autohtoni de mărfuri și servicii să amâne investițiile pentru vremuri mai bune și să încerce să se descurce cu resursele proprii. Fără garantarea de către stat a împrumuturilor imobiliare acordate prin programul "Prima casă", creditarea s-ar fi prăbușit spectaculos.

La 30 iunie 2020, creditele neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) însumau 274.050,9 milioane echivalent lei. Față de finele anului 2019, suma era cu doar 1,57% mai mare.

Structura creditării arată, în continuare, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.

Principalul client al băncilor rămâne populația. Volumul împrumuturilor acordate acesteia a urcat la 53,17% din totalul creditării, respectiv la 145.720,7 milioane echivalent lei. În schimb, creditarea agenților economici deține o pondere de numai 43,14% din total, însumând 118.227,4 milioane echivalent lei.

În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 58,15%, fiind de 84.738,6 milioane echivalent lei. Creditele pentru consum, în sumă de 59.149,4 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 40,59%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%.

Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, în martie 2017, de 5,86%, iar în decembrie 2019, de 2,47%. La sfârșitul lunii iunie 2020, sistemul bancar românesc a raportat credite restante de 6.771,8 milioane echivalent lei, reprezentând 2,47% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, ponderea creditelor restante este de peste 2,37 ori mai mare decât cea din august 2008, care era de numai 1,04%. Este de așteptat ca volumul creditelor restante să crească pe fondul recesiunii economice generate de pandemia Covid și a măsurilor de amânare a plății ratelor.

În județul Constanța, la 30 iunie 2020, băncile aveau în derulare credite în valoare de 10.289,2 milioane echivalent lei, din care 2,60% erau restante. Populația deținea 58,59% din totalul împrumuturilor (6.029 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 41,19% (respectiv 4.237,9 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 60,74% au fost obținute pentru locuințe, iar 36,34% pentru consum.

Scad economiile în valută

Nici economisirea nu înregistrează o dinamică mai vioaie. La 30 iunie 2020, depozitele (în lei și valută) din bănci au totalizat 176.268,4 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu 0,29% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2019. Dar în timp ce economiile în lei au crescut cu 2,01%, cele în valută s-au diminuat cu 2,83%, semn al încrederii mai mari a românilor în moneda națională. În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici au crescut cu 0,75%, ajungând la 6.112,2 milioane echivalent lei.

Creditarea va contribui la redresarea economiei

Este de așteptat ca piața creditelor bancare să se relanseze în perioada următoare. Factorul dinamizator îl reprezintă planul de investiții și relansare economică inițiat de Guvernul Orban. În ședința din 31 iulie 2020, Executivul a adoptat grosul actelor normative de care depinde punerea lui în practică. Pe lângă finanțările atrase din fonduri europene, agenții economici vor trebui să contribuie cu partea lor de cofinanțare și vor apela la împrumuturi bancare. Este de așteptat cu sistemul bancar să joace un rol important în redresarea și restructurarea economiei românești în următorii ani.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4779 secunde