Piaţa imobiliară, mutată în mediul online. Constănţenii preferă casele pe pământ

1332
Piaţa imobiliară, mutată în mediul online. Constănţenii preferă casele pe pământ - cmykpiataimobiliarasursaardcresi-1600785807.jpg

Articole de la același autor

Criza sanitară de la începutul lunii martie a cutremurat şi piaţa imobiliară constănţeană. Toată lumea, de la cumpărători la vânzători a fost afectată neştiind la ce să se aştepte, mai ales că întreg mapamondul trecea printr-o pandemie pe care nu o mai cunoscuse. Cu toate aspectele negative, putem spune acum, că piaţa imobiliară din Constanţa a trecut cu bine prin taifunul pandemic. Şi asta pentru că, în ultimii 20 de ani, sectorul construcţiilor s-a dezvoltat sănătos, bazat pe o cerere sustenabilă, dar şi pe o industrie în expansiune, susţinută de dezvoltatori cu resurse financiare solide.

Starea de urgenţă decretată de Guvern a mutat vizionările apartamentelor în on-line, ceea ce a dus la o piaţă în mişcare şi nu la o stagnare a ritmului tranzacţiilor de locuinţe. Constanţa a avut o evoluţie ascendentă în achiziţia de locuinţe în lunile martie, aprilie şi mai. În aprilie, la nivel naţional Constanţa s-a situat pe poziţia a patra, după Bucureşti, Ilfov şi Cluj la vânzări de imobile, cu un avans de 1% faţă de luna precedentă şi cu 26% mai mult faţă de aprilie 2019, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În starea de urgenţă şantierele au lucrat, dacă nu la capacitate maximă, într-un ritm mai lent. Dezvoltatorii imobiliari locali spun că, în luna august şi începutul lunii septembrie, au fost surprinşi de avalanşa de cereri de spaţii de locuit noi, mai ales că, luna august era lună de concedii. La nivel naţional, valoarea medie a unui apartament s-a majorat în luna august faţă de luna martie, în timp ce Constanţa a fost un caz atipic faţă de celelalte oraşe şi a ţinut preţurile neschimbate sau mai mici, potrivit imobiliare.ro.

Pandemia a temperat preţurile la imobilele construite înainte de 1989

Constănţenii cu posibilităţi financiare au optat în general pentru case pe pământ, spaţioase şi curţi mari. Iar tinerii au vrut să se mute singuri şi au ales, cel mai adesea, la două camere, ne-a spus un reprezentant al unui dezvoltator imobiliar. Şi statistica UE arată că România se situează pe locul I la cele mai mici spaţii de locuit, cu 46 de metri pătraţi, faţă de 102 metri pătraţi cât este media europeană. Românul a avut mereu simţul practic şi inteligenţa aşteptării. Am putea spune că mentalitatea cumpărătorului român, în vreme de criză, este să investească decât să stea cu banul la saltea. Cel mai căutat segment imobiliar rezidenţial a rămas cel cu preţuri medii şi mici, întâlnite la apartamentele vechi. Volumul vânzărilor nu a mai fost la fel ca înainte de pandemie, ne-a declarat un reprezentant al unei agenţii imobiliare. Mulţi au renunţat la a mai cumpăra o locuinţă de teama zilei de mâine, că vor rămâne fără serviciu şi că nu vor mai putea să plătească ratele la bancă. „Este o piaţă anormală pentru că deşi ar exista cerere, calitatea ofertelor lasă de dorit”, a mai spus agentul imobiliar.

„Şi într-un fel, pandemia COVID-19 a avut şi o parte bună, a temperat avântul preţurilor la imobilele construite înainte de ’89, creştere care nu se justifica”, a mai adăugat agentul imobiliar.

Piaţa a primit la jumătatea lunii august, o gură de oxigen din partea Guvernului prin lansarea Programului Noua Casă. De fapt este o transformare a programului Prima Casă, care aduce ca noutate mărirea plafonului maxim la 140.000 de euro, cu garanţii de stat de 60% şi avans de 15%. Însă, analiştii imobiliari sunt de părere că, prin acest program preţul apartamentelor noi ar putea exploda. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.3804 secunde