Sindicatele acuză:

Planul Național de Redresare și Reziliență ignoră milioanele de lucrători și pensionari români!

Marţi, 25 Mai 2021, 00:00
454
• Blocul Național Sindical propune o serie de reforme și investiții, care să fie incluse în PNRR

Planul Național de Redresare și Reziliență pregătit în laboratoarele Guvernului Cîțu este, încă, departe de finalizare. De la partidele de opoziție și agenții economici, până la sindicate, mass-media, mulțimea pensionarilor și salariaților, toată lumea e nerăbdătoare să îi cunoască detaliile. E firesc să fie așa, căci de modul în care a fost conceput acest plan depinde, în mare măsură, viitorul economiei și societății românești, atragerea a aproape 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, înfăptuirea a numeroase investiții și reforme, soarta fiecăruia dintre români.




Nemulțumiți că sunt ignorați


În lunile de elaborare a crucialului document, guvernanții au ridicat, din când în când, un colț al perdelei, lăsând să se zărească câte ceva din opera lor. Așa s-a văzut că PNRR include și o serie de reforme, printre care: a sistemului de pensii, a sistemului de salarizare publică, a funcției publice, a companiilor de stat și cea privind debirocratizarea.

Pe bună dreptate, fiind un proiect de importanță capitală, pentru națiunea română, pentru fiecare cetățean în parte, o serie de forțe sociale și-au exprimat nemulțumirea față de secretomania ce înconjoară lucrarea, acuzând Puterea că le ignoră și nu le cere părerea.

Critica sindicală

Conducerea Blocului Național Sindical a reușit să-și arunce ochii pe Planul Național de Redresare și Reziliență și cele văzute au surprins-o neplăcut.

Într-un document intitulat „Propuneri de măsuri de reforme și investiții finanțate prin PNRR susținute de Blocul Național Sindical”, semnat de Dumitru Costin – președintele confederației sindicale, sunt formulate o serie de critici la adresa proiectului guvernamental, dar și soluții constructive.

Printre lacunele capitale ale PNRR, confederația sindicală a identificat următoarele: „nu beneficiază de o evaluare de impact sub aspectul ocupării, nici una din investițiile indicate nu vizează ca obiectiv principal și direct crearea de locuri de muncă. Chiar și în cazurile în care vorbim de măsuri de reformă ce vizează restructurarea unor sectoare precum cel energetic, resursele umane nu beneficiază de nici un fel de interes. Mai mult, nu există nici un fel de coordonare, corelare între măsurile finanțate prin PNRR și intervențiile similare finanțate din diverse programe operaționale. Cu excepția măsurilor adresate personalului medical pentru formare profesională sau pentru îmbunătățirea competențelor digitale pentru personalul din Învățământ, practic PNRR nu vizează nici un fel de investiții în forța de muncă activă.”

Soluții reformiste

BNS îi propune Guvernului Cîțu să cuprindă în proiect o serie de măsuri de reformă și investiții în următoarele domenii: în sistemul public de pensii; în sistemul fiscal; în dialogul social; în mecanismul de ajustare a salariului minim; în tranziția verde și cea digitală a economiei.

În opinia conducerii BNR, reforma fiscală ar trebui să includă următoarele măsuri:

- revenirea la principiul solidarității în finanțarea sistemului de securitate socială;

- introducerea unui tratament fiscal favorabil pentru salariile mici și reintroducerea impozitului progresiv pe venit;

- evaluarea nivelului și a domeniilor în care se practică evaziunea fiscală și pregătirea unor instrumente și măsuri pentru combaterea ei;

- revizuirea și reașezarea sarcinii fiscale și introducerea impozitului pe avere;

- reducerea fiscalității pe muncă și descurajarea muncii informale.

Reforma dialogului social

În privința dialogului social, BNS arată că, în România, negocierile colective au intrat într-un declin galopant, cu consecința scăderii dramatice a ponderii lucrătorilor acoperiți de contracte colective de muncă. Din cauza actualei legislații, încheierea contractelor la nivel sectorial și național este imposibil de realizat. Astăzi, partenerii sociali din România sunt lipsiți de principalele instrumente ale dialogului social, deși acestea le sunt recunoscute de convenții și tratate europene și internaționale.

În prezent, exercitarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor (la liberă asociere, la muncă, la negociere colectivă, la grevă) este condiționată. Mai mult, unele categorii de lucrători au fost excluse de la beneficiul drepturilor fundamentale garantate de Constituție.

Pentru reforma dialogului social, BNS propune, printre altele: revizuirea legislației; introducerea unui sistem de monitorizare a dialogului social și în special a negocierilor colective; pregătirea unui plan de măsuri pentru promovarea negocierilor colective.

Reforma salariului minim

Referindu-se la salariul minim, BNS arată că acesta „reprezintă principalul instrument la dispoziția Guvernului și a partenerilor sociali, pentru a asigura un nivel minim de trai decent pentru cei ce muncesc. Cu toate acestea, în ultimii ani, partenerii sociali nu au avut în mod real un rol în stabilirea salariului minim; de fiecare dată, decizia a aparținut exclusiv Guvernului, iar consultarea s-a limitat la informare. Aproape de fiecare dată, analiza de impact și fundamentarea deciziei au lipsit sau, în unele cazuri, evaluarea a avut în vedere o singură perspectivă, de regulă cea bugetară. Stabilirea unilaterală a salariului minim fără consultarea partenerilor sociali, fără a dispune de studii de impact care să evalueze modul în care piața muncii a răspuns creșterii, menținerii salariului minim la nivel național și totodată fără obiective asumate de Guvern împreună cu partenerii sociali, a avut efecte negative la nivelul pieței muncii. România este unul din puținele state membre UE care nu a adoptat până în prezent un mecanism sau un set de criterii pentru fundamentarea creșterii salariului minim.”

Pentru reforma salariului minim, confederația sindicală propune: „Adoptarea unui mecanism clar și transparent pentru creșterea gradului de adecvare a salariului minim, împreună cu un sistem solid de negocieri colective, în special sectoriale, pentru a contribui la reducerea inegalităților salariale, a sărăciei în muncă, dar și la stoparea fluxului migraționist. Mecanismul de stabilire a salariului trebuie să includă un set de indicatori ce vor fi monitorizați și în funcție de evoluția cărora se va lua o decizie, o procedură de culegere și de raportare a evoluției indicatorilor monitorizați, o procedură de evaluare de impact, un cadru instituțional adecvat pentru consultarea partenerilor sociali. Susținerea proiectului de Directivă Europeană privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.”

Stimați cititori, mă opresc aici cu prezentarea valorosului document avansat de conducerea Blocului Național Sindical, a cărei viziune sunt convins că este împărtășită de largi categorii sociale. Rămâne de văzut dacă Guvernul Cîțu, care s-a declarat adept al reformelor și investițiilor, va include, în Planul Național de Redresare și Reziliență, reformele propuse de BNS, în numele milioanelor de lucrători și pensionari români.



Pagina a fost generata in 0.1788 secunde