Poate crește competiția pe piața lucrărilor la infrastructura rutieră? Iată ce propune Consiliul Concurenței!

250
Poate crește competiția pe piața lucrărilor la infrastructura rutieră? Iată ce propune Consiliul Concurenței! - fondpoatecrestecompetitia-1645370650.jpg
Consiliul Concurenței recomandă autorităților publice locale să împartă pe loturi contractele de achiziție publică, acordurile-cadru pentru lucrări de modernizare și reparații drumuri, în funcție de necesități obiective, astfel încât să permită participarea la procedură a unui număr cât mai mare de operatori economici, se arată într-un comunicat de presă.

De asemenea, prin documentația de atribuire trebuie stabilit un număr maxim de loturi ce poate fi atribuit unui singur ofertant, pentru a împiedica atribuirea tuturor loturilor către un singur operator economic.

Recomandările autorității de concurență au rezultat în urma dezbaterii publice a Raportului privind piața lucrărilor de modernizare, întreținere și reparații de drumuri și străzi din municipiile reședință de județ din România. Procedurile de achiziție publică având ca obiect atribuirea unor contracte complexe, atât din punct de vedere al valorii, cât și al executării, sunt susceptibile a reduce concurența, fie prin imposibilitatea unor operatori mici de a participa, fie prin crearea unui avantaj câștigătorului la procedurile viitoare.

Consiliul Concurenței consideră că, prin împărțirea pe loturi a contractelor, IMM-urile vor fi încurajate să se implice în contracte de achiziție publică. În acest fel, se va stimula concurența, lotizarea ducând la potențiale îmbunătățiri ale ofertelor și la o plajă de ofertanți mai diversificată pentru autoritatea contractantă.

Ca urmare, pentru a promova concurența între operatorii economici și a asigura respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal, proporționalității și eficienței utilizării fondurilor publice, autoritățile contractante pot decide să atribuie un contract sub formă de loturi separate și pot stabili dimensiunea și obiectul unor astfel de loturi.

Anterior, Consiliul Concurenței a mai recomandat autorităților publice locale ca durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi să fie limitată la maximum cinci ani și doar în cazuri excepționale să poată fi prelungită, ceea ce ar permite și altor jucători să intre pe această piață.

În cadrul analizei, Consiliul Concurenței a identificat contracte a căror durată este foarte mare: 10 ani (municipiul Târgu Jiu), 12 ani (municipiul Zalău), 20 de ani (municipiul Piatra Neamț), 30 de ani (municipiul Constanța) sau chiar cu perioadă nespecificată (municipiul Iași).

Totodată, autoritatea de concurență a constatat că, la nivelul unităților administrativ teritoriale (UAT-uri), nu există o uniformitate în aplicarea cadrului legal în privința modalității de atribuire a lucrărilor de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi.

În ceea ce privește lucrările de reparații și întreținere a drumurilor și străzilor de pe raza municipiilor reședință de județ, se observă faptul că o mare parte dintre acestea sunt executate de operatori interni, respectiv 14 (cu capital al unităților administrativ-teritoriale) sau de UAT-uri prin servicii publice specializate organizate în subordinea consiliilor locale,

respectiv 8. Comparativ, pentru lucrările de modernizare, reabilitare a drumurilor și străzilor, care sunt executate în cea mai mare parte de către operatori cu capital privat sau mixt, atribuirea contractelor se realizează de cele mai multe ori prin proceduri de achiziție publică.

În același timp, analiza a mai relevat faptul că o mare parte a operatorilor care execută lucrări de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi dețin capacități proprii de producție a materialelor necesare realizării lucrărilor (agregate minerale, mixturi asfaltice, betoane de ciment). Deși operatorii specializați se pot deplasa oriunde în țară pentru a executa lucrări de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi, analiza a arătat că aceștia preferă contracte în localitățile - regiunile de reședință unde au, de cele mai multe ori, surse proprii de materii prime, utilaje și unde cunosc particularitățile legate de forța de muncă.



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.7033 secunde