Portul Constanța "cucerește" teritorii spre sud și "înghite" micuțul port Mangalia

În 2008, potrivit contractului pe 49 de ani încheiat cu statul, CNAPMC avea în concesiune, în portul Constanța (zonele Constanța Nord, Constanța Sud și Basarabi), o suprafață totală de 38.751.722,35 metri pătrați, din care teritorii portuare 12.867.531,56 metri pătrați și bazine portuare 25.884.190,79 metri pătrați. La acel moment, portul Constanța avea regim de zonă liberă.

Midia a profitat de schimbarea statutului

În anul 2019, în baza Ordinul ministrului transporturilor nr.1254 s-a aprobat extinderea spre nord a portului Constanța, fiind incluse în componența sa teritoriile din portul Midia, care însumau 2.237.900 de metri pătrați și bazinele portuare cu suprafață de 6.001.458 de metri pătrați. Astfel, că începând cu data de 17 septembrie 2019, portul Midia devenea zonă a portului Constanța. Schimbarea a permis extinderea regimului de zonă liberă pe care îl deținea portul Constanța și la Midia, fapt ce a stimulat creșterea investițiilor și a traficului de mărfuri.

O șansă pentru Mangalia

În prezent, Mangalia este singurul port maritim românesc care nu beneficiază de regimul de zonă liberă. Întrucât legislația europeană nu permite înființarea de noi zone libere, singura cale rămâne utilizarea metodei folosite în cazul portului Midia, respectiv transformarea portului Mangalia într-o zonă a portului Constanța. Iar acest lucru este permis chiar de normele europene.

Conform acestora, un port maritim al rețelei trans-europene de transport trebuie să îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele criterii:

- volumul total anual al traficului de călători să depășească 0,1% din volumul total anual al traficului de călători la nivelul tuturor porturilor maritime ale UE;

- volumul total anual de marfă manipulată să depășească 0,1% din volumul total anual al mărfurilor manipulate în toate porturile maritime ale Uniunii;

- portul maritim să fie situat pe o insulă și să reprezinte singurul punct de acces la o regiune din rețeaua globală;

- portul maritim să fie situat într-o regiune ultra-periferică sau periferică, în afara unei suprafețe cu raza de 200 km de la cel mai apropiat port din rețeaua globală.

Portul Mangalia se află la o distanță de aproximativ 46 km de portul Constanța, iar principalul său utilizator este șantierul naval Damen Shipyard Mangalia. Întrucât nu îndeplinește niciunul dintre criteriile pentru a fi inclus în rețeaua trans-europeană de transport, singura soluție rămâne transformarea lui în zonă a portului Constanța. Iar odată cu această schimbare, statutul de zonă liberă se extinde și asupra lui.

Drept urmare, Ministerul Transporturilor propune, printr-un proiect de ordin lansat în dezbatere publică: „extinderea spre sud a portului Constanța, prin alipirea portului Mangalia. Odată cu aceasta vor putea fi dezvoltate proiecte de modernizare a infrastructurii existente în portul Mangalia prin atragerea de fonduri europene nerambursabile, va oferi cadrul necesar pentru atragerea de noi investiții și crearea de noi locuri de muncă.”

Avantajele schimbării de statut

Portul Mangalia se întinde pe o suprafață de 187,17 hectare, din care 30,53 hectare de teren și 156,64 hectare de apă. Are patru dane cu o lungime totală de 540 metri, din care două sunt operaționale, iar adâncimea apei la cheu este de maximum 9 metri. Digurile sale de nord și de sud au lungimea totală de 2,74 kilometri.

În prezent, CNAPMC urmărește să realizeze, prin Programul Operațional de Transport 2021 – 2024, proiectul: „Dragaje de investiții în porturile Constanța (zonele Constanța și Midia) și Mangalia (inclusiv lărgirea gurii de acces de la Midia)”. Având în vedere valoarea estimată de 120 de milioane de euro, proiectul a fost selectat pentru asistența tehnică a Jaspers.

Odată cu această schimbare, tarifele și taxele de utilizare a infrastructurii portuare și cerințele privind serviciul de remorcaj aplicate în portul Constanța se vor extinde și în zona Mangalia. Prin schimbarea statutului său în zonă a portului Constanța se va asigura aplicarea unitară a legislației europene și naționale, se precizează în nota de fundamentare a actului normativ.