Portul Constanța face eforturi de 20 de ani să ajungă pe "drumul mătăsii"

Ieri, în centenara Gară Maritimă se aflau reprezentanți ai Azerbaidjanului, Kazahstanului, Turkmenistanului, Turciei și Chinei. Ambasadorii, consulii generali și personalul diplomatic au răspuns invitației de a participa la masa rotundă cu tema "Portul Constanța pe drumul mătăsii". Evenimentul a fost organizat, în premieră, de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Constanța Port Business Association și Asociația Drumul Mătăsii. Au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai companiilor portuare și numeroși ziariști.

"Acest eveniment reunește specialiști din domeniul transportului naval pentru a dezbate aspecte importante despre cooperarea dintre China și țările de la Marea Caspică și Marea Neagră, în beneficiul tuturor. Portul Constanța a făcut deja pași importanți pentru a îmbunătăți cooperarea pe această rută de transport, a «drumului mătăsii», prin semnarea unor protocoale de colaborare cu portul Qingdao din China, porturile Batumi și Poti din Georgia, portul Aktau din Kazakhstan și cu Serviciul de Stat pentru Transport Naval din Turkmenistan. Portul Constanța, prin capacitățile sale de operare, oferă posibilitatea dezvoltării acestui coridor de transport", a declarat Nicolae - Dan Tivilichi, directorul general al CNAPMC, în cuvântul de deschidere a reuniunii. 

Prezent alături de portuari la toate evenimentele, primarul Constanței, Decebal Făgădău, a vorbit despre legătura strânsă dintre municipalitate și port, despre proiectele comune cu acesta, în care sunt implicate mai multe porturi europene, și despre relațiile internaționale ale Constanței. 

Viorel Panait, președintele Constanța Port Business Association, a subliniat faptul că portul Constanța a dezvoltat capacitățile de operare necesare proiectului "drumul mătăsii" și împreună cu Administația portuară, organizația patronală a definitivat un master-plan pentru a atrage un volum mai mare de mărfuri. 

La rândul său, Apti Metin, președintele Asociației Drumul Mătăsii a spus: "Când vorbim despre «drumul mătăsii», discutăm despre un concept pe cât de larg răspândit, pe atât de diferit înțeles. Este amplu discutat de către politicieni, dar nu sunt destule proiecte care să îl concretizeze. În acest cadru, astăzi, venim cu o propunere clară pentru partenerii de pe vechiul și noul «drum al mătăsii»: să ia în considerare facilitățile pe care portul Constanța și Dunărea le au pentru dezvoltarea țărilor noastre."

Ștefan Muntoiu, vicepreședintele organizației patronale, Simona Lascu, economist în cadrul biroului relații internaționale al ANAPMC, și Andreea Nistor, vicepreședintele Asociației Drumul Mătăsii, au prezentat facilitățile portului Constanța, oportunitățile de investiții și demersurile făcute de-a lungul ultimilor cinci ani pentru dezvoltarea contactelor și relațiilor de colaborare de-a lungul "drumului mătăsii". 

Este demn de remarcat interesul cu care diplomații prezenți la reuniune au urmărit expunerile, mulți dintre ei luându-și asiduu notițe. Dat fiind importanța acestui proiect, cu siguranță că mulți dintre ei vor deveni… ambasadorii portului Constanța în țările lor.

În luna octombrie 2017, portul Constanța va organiza summit-ul "Drumul mătăsii", la care vor fi invitați să participe oameni de afaceri din statele aflate pe acest coridor comercial.

v v v

Trebuie spus că, pe tema proiectului Traceka, a "drumului mătăsii" și a țițeiului caspic se discută în România de pe vremea regimului Constantinescu. Portul Constanța era numit, în 1997 - 1999, "placa turnantă" a comerțului dintre Asia și Europa. 

Se schițau proiecte pentru oleoductul Constanța - Trieste și se visa cu ochii deschiși la bumbacul și mineralele ținuturilor transcaucaziene, în vreme ce materialele de construcție și echipamentele din Occident abia așteptau să treacă pe la noi, prin port, spre bogatele zone petroliere din Kazahstan, Azerbaidjan, Turkmenistan și Uzbekistan. 

Se spunea că Europa nu poate ajunge la ținuturile de vis, la peștera lui Ali-Baba, la noul Eldorado, dacă nu trece prin România, iar tema Constanței ca buric al Terrei era reluată de guvernanții noștri la toate reuniunile internaționale. Au fost vorbe multe, spuse fără convingere, neacoperite de măsuri concrete.

Singurii care s-au zbătut constant să pună visul în aplicare sunt Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și operatorii din porturile maritime românești. Ei au investit în terminalele moderne de containere, cereale, minereu, petrol, gaze lichefiate, mărfuri agabaritice și de pasageri, în creșterea adâncimilor, în cheuri și dane speciale pentru barje. 

Prin facilitățile oferite, ratele mari de operare și calitatea serviciilor, Constanța a ajuns la nivelul marilor porturi occidentale și chiar le-a depășit în unele privințe, iar pentru cele din bazinul Mării Negre, a devenit un etalon. În 2007, Vladimir Putin a lansat un program de restructurare a porturilor rusești, în care se vorbea explicit despre competiția cu portul Constanța.