Portul vechi va fi condamnat la moarte, dacă ajunge pe mâna municipalității

Consilierul municipal Constantin Matei (PNL) a readus în atenția opiniei publice o inițiativă mai veche: transferul portului vechi la administrația Constanței și transformarea ei în zonă turistică. Tema a lansat-o pentru prima oară în dezbatere publică, în mai 2007, pe vremea când se afla la cârma Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime. Atunci, sămânța aruncată de fruntașul liberal nu a încolțit. Ce șanse ar avea acum, când partidul său se află în opoziție?

Afacere de 1%
Propunerea lui Constantin Matei merită să fie discutată, ca orice idee ce poate contribui la binele comunității. Sunt convins că liberalul își iubește orașul și a făcut-o cu bună credință.
De altfel, tema nu este nouă. Master – planul portului Constanța, întocmit de japonezii de la JICA, propune ca zona veche să fie dedicată turismului și centrelor de afaceri. Diferența este că autorii studiului nu s-au gândit la preluarea ei de către administrația locală.
Portul vechi, construit după planurile și sub coordonarea inginerului Anghel Saligny, cuprinde teritoriul de la dana 0 până la danele 22 – 23. În prezent, pe această suprafață își desfășoară activitatea următorii operatori: compania Romned Port Operator, Casa de Expediții Phoenix, Niva Prodcom, Silo Port și Rotrac.
În ultimii ani, fluxul de mărfuri s-a ridicat la circa 500.000 t, ceea ce reprezintă peste 1% din întregul trafic portuar. Nu este o cantitate prea mare și ar putea fi preluată ușor de terminalele din celelalte zone ale portului.
Cu excepția căilor de acces, aproape întreaga suprafață a portului vechi este acoperită cu magazii și platforme, cele mai multe dintre ele fiind în proprietatea companiei Romned Port Operator.

Un vis frumos
În zonă se află câteva clădiri monumentale, de patrimoniu: Cuibul Reginei (astăzi muzeu), silozul construit de Anghel Saligny (care cu ajutorul Fiscului, a ajuns să fie vândut pe sume derizorii firmelor Niva Prodcom, Silo Port), Bursa Veche (fosta clădire a Navrom), sediul CNAPMC, uzina electrică și vechea clădire a căpităniei.
Întregul ansamblu ar putea deveni un punct de atracție pentru turiștii din întreaga lume. Edificiile istorice ar putea fi transformate în muzee, săli de spectacole, restaurante, cazinouri și hoteluri.
Ce frumos ar fi ca magaziile de mărfuri existente, prin care astăzi fluieră vântul, să adăpostească mall-uri și hiper-market-uri. Portul vechi ar putea fi noul centru comercial al orașului. La toate aces-tea adăugați bazinul cu ape calme chiar și pe timpul furtunilor din timpul iernii, care ar putea fi raiul sporturi nautice, în orice anotimp.

Cu picioarele pe pământ
Să lăsăm visarea și să revenim la realitate. Proiectul este, pentru moment, irealizabil din mai multe motive. În primul rând, portul Constanța este structurat ca un tot unitar, din care nu se poate rupe zona veche, fără a aduce prejudicii altor perimetre și activități. Administrarea cheurilor, danelor, a acvatoriului nu poate fi împărțită între doi proprietari (CNAPMC și municipalitate). Știți prea bine ce se întâmplă cu pruncul care are două moașe: rămâne cu buricul netăiat. Credeți că municipalitatea are bani să întrețină infrastructura portuară, adâncimile din acvatoriu și instalațiile de siguranță a navigației?
Acest proiect presupune desființarea căii ferate de la poarta 1 și transportului rutier greu. Ele nu au ce căuta într-un port turistic. Dar dispariția lor înseamnă moartea terminalului de cereale din dana gabare, de pe digul de nord - o investiție recent intrată în exploatare. Terminalul nu ar mai putea primi și trimite mărfuri pe uscat.
Să luăm în considerație și un alt aspect. Activitatea turistică ține maximum 3 luni pe litoral, în vreme ce transport maritim de mărfuri se face 12 luni pe an. Este eficient din punct de vedere economic să fie exploatat portul vechi doar 3 luni pe an, așa cum se întâmplă cu portul Tomis, spre exemplu?

Diploma de incapacitate
Dintre toate argumentele "contra", cred că următorul este cel mai puternic: municipalitatea este incapabilă să administreze un asemenea proiect. Cum poate visa să transforme portul vechi în zonă turistică, câtă vreme nu poate să facă din Constanța un oraș turistic? Dacă acesta i-ar cădea pe mână, ar ajunge în aceeași stare de degradare și ruină ca și peninsula, Cazinoul și faleza. Prin grija ei, orașul vechi este mort din punct de vedere turistic și economic. Domnule consilier Matei, vreți ca portul vechi să-i împărtășească soarta?