Prin grija Ministerului Finanțelor, casele de cultură ale sindicatelor sunt discriminate

739
Prin grija Ministerului Finanțelor, casele de cultură ale sindicatelor sunt discriminate - pringrijaministeruluifinantelorc-1572383416.jpg
În anul 2020, se împlinesc trei decenii de la nașterea CNSL "Frăția", prima confederație sindicală înființată după prăbușirea regimului comunist, dar problema patrimoniului sindical încă nu a fost soluționată. 


În 1990, tânăra structură sindicală a preluat în exploatare, de la Comitetul provizoriu al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, întregul patrimoniu, în baza unei hotărâri semnate de premierul Petre Roman. În următoarea perioadă, au luat naștere confederațiile Cartel Alfa, BNS și CSDR. Împreună, cele patru mari organizații sindicale au înaintat Guvernului și Parlamentului, încă din anii ’90, un proiect prin care se cerea ca patrimoniul UGSR să fie dat în proprietatea sindicatelor. Ce s-a întâmplat cu el, nu se mai știe. Cert este că problema a rămas nerezolvată. 


În prezent, confederațiile sindicale au patrimoniul în administrare, dar nu sunt proprietarii lui, relatează Gheorghe Ungureanu, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor Constanța. 


Ce motive au politicienii români să tergiverseze recunoașterea dreptului de proprietate al mișcării sindicale asupra patrimoniului pe care îl administrează este ușor de bănuit. 


Gazda marilor trupe de teatru 
Casa de Cultură a Sindicatelor Constanța se numără printre cele 52 de așezăminte culturale care, în 1995, au constituit Asociația Națională a Caselor de Cultură din România. Nefiind finanțate de sindicate, neprimind subvenții de la bugetul statului sau administrațiile locale, instituțiile culturale s-au văzut nevoite să se descurce pe cont propriu. Astăzi, mai sunt funcționale câteva, care fac uriașe eforturi să supraviețuiască, îmbinând activitatea culturală cu cea economică. 
Iată, Casa de Cultură a Sindicatelor Constanța găzduiește între 10 și 20 de spectacole lunar. Pe scena ei joacă trupele marilor instituții de teatru din București, dar și ale teatrelor din țară. 


"În luna octombrie 2019, am găzduit în sala mare 20 de evenimente, cu peste 600 de spectatori la fiecare spectacol. Programul lunii noiembrie este la fel de încărcat, dar în decembrie și ianuarie va fi ceva mai redus. În medie lunar, avem între 10.000 și 15.000 de spectatori în Casa de Cultură. Cele mai frecvente sunt spectacolele de teatru. Sunt și reprezentații pentru copii. Vin trupele de la Teatrul Național, de la Bulandra, Teatrul Mic, Metropolis, Avangardia și de la teatrele independente", relatează Gheorghe Ungureanu. 


Un generator de locuri de muncă 
Potrivit bilanțului financiar publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, în anul 2018, Casa de Cultură a Sindicatelor Constanța a obținut venituri totale de 986.375 de lei, cu cheltuieli de 986.232 lei, realizând un excedent de numai 143 de lei. În anii anteriori, situația financiară a fost asemănătoare, instituția reușind de fiecare dată să își acopere cheltuielile. Dar trebuie știut că din organizarea spectacolelor câștigă foarte puțin, cea mai mare parte a veniturilor, peste 85%, provenind din închirierea spațiilor disponibile. 


Instituția culturală din Constanța are un rol remarcabil în economia națională, fiind un generator de locuri de muncă. În mod direct asigură doar 15 locuri de muncă, în schimb, de buna sa funcționare depind alte 300 - 400 de locuri de muncă din instituțiile teatrale și de spectacole, din sectorul serviciilor educaționale, al serviciilor pentru întreprinderi, al activităților recreative și de timp liber. 


Casa de Cultură a Sindicatelor găzduiește cursuri de dansuri grecești și populare, repetițiile unor formații de dansuri, cursuri de chitară și mandolină, cursuri de șah, activitatea unui studio de înregistrări, a unor servicii de contabilitate și de personal, cursurile a două școli de reconversie profesională. De asemenea, asigură spațiul pentru un loc de joacă pentru copii. 
Poate nu vă vine să credeți, dar Casa de Cultură a Sindicatelor Constanța îi ajută pe spectatori să facă economii și, totodată, contribuie la reducerea poluării. 


"Constănțenii nu mai sunt nevoiți să plece cu mașina, la București, pentru a vedea un spectacol la Teatrul Național sau la Bulandra, să cheltuiască cu drumul și să ardă carburanții. Casa de Cultură le aduce marile trupe de teatru acasă, la Constanța", precizează Gheorghe Ungureanu. 


Ministerul Culturii vrea, Finanțele se opun 
În ciuda rolului excepțional pe care îl are în promovarea și dezvoltarea culturii naționale, Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanța nu i-a fost recunoscut statutul de instituție de utilitate publică. Drept urmare, spre deosebire de alte instituții culturale, este supusă impozitării. 


"Plătim impozit pe teren și pe clădire, sută la sută, și impozite pe spectacole, ca orice agent economic. Toate instituțiile culturale, instituțiile de cult și numeroase asociații sunt impozitate doar pentru activitatea economică. În schimb, casele de cultură sunt discriminate. Suntem obligați să închiriem spațiile pentru a achita impozitele către stat și a supraviețui. Am făcut zeci de demersuri pentru a ni se recunoaște statutul de instituție de utilitate publică. Ministerul Culturii a fost de acord, dar s-a opus Ministerul Finanțelor. Nu știm ce motiv are, dar un lucru e clar: vrea să înmormânteze casele de cultură ale sindicatelor", consideră directorul instituției. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4334 secunde