Productivitatea muncii din Portul Constanța a crescut cu aproape 39% în ultimul deceniu

Studiul economico-financiar privind evoluția activității de operare în portul Constanța, realizat de cotidianul "Cuget Liber", a ajuns la final. Pe parcursul a trei ediții am analizat activitatea a 24 de agenți economici.

Am văzut că, în anul 2018, veniturile obținute de operatorii din portul Constanța au crescut cu 7,32%, în lei, și cu 5,35%, în euro, față de cele din 2017, dar rămân cu 19,41%, în euro, sub nivelul celor din 2008. Pe de altă parte, operatorii portuari stau bine în privința profitabilității. Pe ansamblu, cele 24 de companii au realizat, în 2018, un excedent brut total de 188.090.223 lei (40.419.087 euro). Rezultatul este superior cu 32,21% în lei celui din 2017 (și cu 29,79%, în euro). Comparativ cu anul 2008, excedentul brut realizat în anul 2018 este mai mare cu 18,33% în lei (dar mai mic cu 6,35% în euro).

Pe de altă parte, procesul de reducere a locurilor de muncă din sectorul de operare portuară a încetat în 2018. Dacă în 2008, ultimul an al creșterii economice dinaintea crizei, respectivii operatori au avut împreună 5.499 lucrători, în 2018 au rămas cu doar 3.859 angajați.

Astăzi, vom vedea cum a evoluat productivitatea muncii în industria portuară.

Investițiile au relansat productivitatea

În cazul celor 24 de operatori portuari care fac obiectul studiului nostru, am calculat productivitatea anuală ca raport între veniturile totale obținute de aceștia și numărul mediu de salariați pe care l-au raportat. Altfel spus, valoarea obținută pentru o companie ne arată cât venit a produs, în medie, un lucrător, în decurs de un an, sau care este productivitatea pe cap de angajat.

În 2008, un lucrător din cele 24 de companii de operare portuară realiza, în medie, o producție de 202.959 de lei. Criza economică a obligat operatorii portuari să reconsidere cheltuielile, inclusiv cele cu forța de muncă, să închidă robinetele pierderilor, să reorganizeze activitatea și să renunțe la o parte din lucrători. Accentul a căzut pe calitatea serviciilor și eficiență.

Pe de altă parte, perioada recesiunii a fost folosită de portuari pentru investiții majore, în special în sectorul cerealier. Se poate spune fără să greșim că perioada 2009 - 2018 reprezintă ani de progres tehnologic și de creștere a infrastructurii sectorului de operare a mărfurilor, din portul Constanța.

Toate acestea au făcut ca productivitatea anuală a muncii în cele 24 de companii luate în studiu să crească până la 281.933 de lei pe lucrător, în 2018, saltul față de anul 2008 fiind de 38,91%, iar creșterea față de anul 2017, de 6,70%.

Dintre cele 24 de companii, 17 au înregistrat creșteri de productivitate, în 2018 față de 2017. Eficiența muncii a scăzut în doar 7 cazuri.

Un miracol economic

Studiul a pus în evidență existența unor mari diferențe de productivitate între operatorii portuari. Un pluton de șapte companii - Canopus Star, Silotrans, Chimpex, North Star Shipping, Constanța South Container Terminal, Kirazoglu Corporation și Comvex - se detașează clar de restul companiilor portuare, prin indici de productivitate înalți.

Iată, compania Canopus Star, specializată în operarea cerealelor, a înregistrat o productivitate de 27.849.688 lei. Nu îi putem spune productivitate pe lucrător, întrucât compania a raportat la finele anului 2018, la fel ca și în 2017, un număr mediu de personal egal cu zero. Altfel spus, n-a avut nici personal de execuție, dar nici de conducere. Mare minune! În plus, din 2017 până în 2018, productivitatea companiei Canopus Star a crescut cu 16,22%.

Până și industrii de vârf, precum cea auto (care folosește linii de producție automatizate și robotizate) ori industria petrolului nu pot visa la un asemenea nivel de eficiență a muncii. În 2017, lucrătorul mediu de la Automobile Dacia SA a avut o productivitate de numai 1.694.243 lei, de 16,43 ori mai mică decât cea de la Canopus Star, iar cel de la OMV Petrom SA, de 1.565.381 lei, adică de 17,90 ori mai mică.

Eu nu pot oferi vreo explicație rațională pentru aceste diferențe miraculoase, pentru că nu am suficiente informații. De aceea prefer să le consider unul dintre misterele capitalismului românesc.

Precizare metodologică

Pentru cititorii nefamiliarizați cu noțiunea "productivitate a muncii" trebuie precizat că aceasta este definită ca "eficiență a muncii exprimată prin raportul dintre cantitatea de produse realizată și volumul de muncă consumat". Despre un lucrător care produce 1.000 de cuie pe oră se spune că este de 10 ori mai eficient sau mai productiv decât cel ce produce 100 de cuie identice, în aceeași unitate de timp.

În practică, este nevoie să se compare eficiența lucrătorilor care realizează produse și servicii foarte diferite. În acest caz, nu poate fi luat ca termen de comparație produsul fizic. Ca urmare, se recurge la ceea ce au comun toate mărfurile: valoarea. Astfel, productivitatea este exprimată ca raport între veniturile produse de o entitate (lucrător, companie, sector de activitate sau economie națională), într-o unitate de timp (oră, zi, lună, an), raportat la numărul lucrătorilor. La nivel macroeconomic, productivitatea se măsoară ca raport între produsul intern brut (care se exprimă valoric) obținut într-un interval de timp și numărul mediu al lucrătorilor din respectiva economie. Astfel, poate fi comparată productivitatea românului cu cea a americanului sau a germanului cu a rusului.

Trebuie făcută o precizare. Productivitatea măsurată prin raportarea la valoarea mărfurilor nu depinde doar de capacitatea productivă a lucrătorilor, a mașinilor și instalațiilor cu care ei operează, ci și de ceea ce se întâmplă pe piață, de evoluția prețurilor și tarifelor. Peste noapte, activitatea unei companii devine mai eficientă doar pentru că a reușit să încheie un contract avantajos, care îi permite să vândă aceeași cantitate de produse la un preț mai bun.