Profilul economic al județului depinde de porturile Constanța, Midia și Mangalia

Profilul economic al județului Constanța este dominat de industria petrolului, petrochimie și serviciile destinate lor. Unitățile din acest sector aduc cele mai mari venituri.
Un număr de trei companii, "Rompetrol Rafinare", "Grup Servicii Petroliere" și "Rompetrol Petrochimicals" SRL, au realizat împreună, în 2010, o cifră de afaceri de peste 10.252,7 milioane lei, sumă ce reprezintă 54,9% din totalul afacerilor primilor 50 de agenți economici, ierarhizați după acest indicator economic.
Pe locul următor, la mare distanță se situează serviciile portuare (în principal cele de operare a navelor). Un pluton de 19 companii portuare, din Top 50, a realizat o cifră de afaceri de 2.311,8 milioane lei, respectiv 12,3% din total.
Comerțul cu cereale deține o poziție puternică, în strânsă legătură cu portul și activitățile sale. De altfel, cerealele ocupă prima poziție în traficul de mărfuri al portului Constanța. Opt mari case de comerț cu grâne totalizează o cifră de afaceri de 2.043 milioane lei, reprezentând 10,9% din cea a primelor 50 de firme.
Un sector indisolubil legat de mare, industria navală, contribuie decisiv la fizionomia economică a județului nostru. Doi producători, Daewoo - Mangalia Heavy Industries și Șantierul Naval Constanța, dețin o pondere de 10,8% în cifra de afaceri a firmelor din Top 50, cu suma totală de 2.017,1 milioane lei.
Comerțul cu deșeuri metalice este o afacere de top a județului, conectată la porturile maritime, dar și la cele fluviale. Traficul total de fier vechi derulat prin porturile Constanța, Midia și Mangalia a crescut cu 61,88%, în intervalul 2005 - 2010.
Evoluția a fost următoarea: 2005 - 1.151.414 tone; 2006 - 1.349.149 tone; 2007 - 1.399.320 tone; 2008 - 1.434.833 tone; 2009 - 1.946.723 tone; 2010 - 1.863.951 tone; 2011 (9 luni ) - 1.400.598 tone. Un grup de șase comercianți din această branșă dețin o pondere de 3,8% în Top 50, cu o cifră de afaceri de 724,6 milioane de lei.
Industria alimentară se numără printre ramurile economice majore ale județului. Este semnificativ faptul că patru producători, "Argus", "Do-brogea Grup", "Murfatlar România" și "Gepeto Impex", dețin împreună 3,6% din cifra de afaceri a Top 50, cu un total de 668,5 milioane de lei.
Aproape la egalitate se situează sectorul serviciilor publice (distribuție a apei, a agentului termic, a energiei electrice și a gazelor, salubritate și întreținere a drumurilor), cu o cifră de afaceri de 669 milioane de lei și o pondere de 3,6%.
Compania Națională "Nuclearelectrica" a realizat o cifră de afaceri de 1.514,7 milioane lei în 2010, datorată, preponderent, unităților de pe platforma Cernavodă. Însă, rezultatele acestora sunt raportate la nivelul capitalei. Cu toate acestea, atunci când vorbim de structura economiei județului, trebuie să avem în vedere industria de pe platforma Cernavodă. Pe termen mediu și lung, ponderea industriei energetice în economia constănțeană va crește, grație investițiilor în unitățile nuclearo-electrice 3 și 4, dar și a înmulțirii fermelor eoliene.
În ciuda importanței atribuite turismului și agriculturii în economia județului, se constată absența companiilor hoteliere și a fermelor agricole din topul primelor 100 de firme din județ. În ambele sectoare, activitatea este fărâmițată, dispersată în unități insuficient de puternice pentru a pătrunde în acest clasament.
În final, trebuie remarcat rolul strategic, determinant pentru fizionomia economică și socială a județului, care revine porturilor și activităților portuare. În jurul lor gravitează totul, în frunte cu industria petrolieră.
Direct sau mediat, cele peste 26.000 de firme active din județ (care au depus bilanț financiar-contabil în 2010) sunt legate de industria maritimă (servicii portuare, shipping, industrie navală). Spre exemplu, hipermarket-urile de la malul mării sunt aprovizionate cu mărfuri care intră în țară prin terminalele de containere din portul Constanța, iar cei mai buni clienți ai lor sunt navigatorii și portuarii. De asemenea, se știe că întreaga viață economică și socială a Mangaliei gravitează în jurul șantierului naval DMHI și a portului, că rafinăria Petromidia, fără de care Năvodari ar fi un oraș mort, n-ar fi putut exista și prospera fără porturile Constanța și Midia.