Traficul portuar de fier vechi a crescut cu 61,88% din 2005 până azi

Comerțul cu fier vechi e în floare pe toate meridianele lumii. Rentabilitatea afacerii a crescut o dată cu scumpirea minereurilor și a oțelului, dar și pentru că omenirea este tot mai preocupată să recicleze deșeurile. Piețele de scrap (fier vechi) gem de oferte. Prețurile FOB ale deșeurilor (încărcate pe navă) variază între 250 - 460 dolari pe tonă.

Transportatorii auto, feroviari, fluviali și maritimi fac bani buni de pe urma acestui comerț. Porturile se bat să atragă cantități cât mai mari de scrap.

Rotterdam, cel mai mare port european, își face un titlu de glorie din faptul că prin el trec fluxurile de fier vechi din Țările de Jos și Germania spre Extremul Orient, Spania și Turcia. Portul olandez deține termi-nale de scrap moderne, în care metalul este analizat cu atenție, sortat, tăiat și comprimat, ceea ce duce la creșterea valorii lui adăugate.

România a devenit exportator de fier vechi abia după 1990, din cauza căderii pieței interne, întrucât combinatele siderurgice plăteau un preț prea mic sau nu-și onorau contractele. Mai mult, privatizarea siderur-giei românești și restructurarea producției au contribuit la relansarea comerțului extern de deșeuri metalice. În ultimul deceniu, țara noastră a devenit un furnizor major de fier vechi pentru combinatele siderurgice din Turcia.

Potrivit datelor puse la dispoziție de Compania Națională Adminis-trația Porturilor Maritime Constanța, traficul total de fier vechi a crescut cu 61,88%, în intervalul 2005 - 2010.

Evoluția a fost următoarea: 2005 - 1.151.414 tone; 2006 - 1.349.149 tone; 2007 - 1.399.320 tone; 2008 - 1.434.833 tone; 2009 - 1.946.723 tone; 2010 - 1.863.951 tone; 2011 (9 luni ) - 1.400.598 tone. Datele indică un fapt interesant: odată cu izbucnirea crizei economice, exportul de scrap s-a relansat.

Cele mai mari fluxuri de fier vechi trec prin portul Constanța, care are și cei mai mulți operatori specializați în manipularea, sortarea, depozitarea, încărcarea și descărcarea de-șeurilor metalice. În 2010, Constanța a derulat 93,81% din traficul total. Evoluția cantităților manipulate a fost următoarea: 2005 - 1.009.085 tone; 2006 - 1.210.951 tone; 2007 - 1.253.766 tone; 2008 - 1.191.629 tone; 2009 - 1.811.552 tone; 2010 - 1.748.681 tone; 2011 (9 luni ) - 1.372.431 tone.

Cei mai importanți operatori de fier vechi din portul Constanța sunt: Tomini Trading, Kirazoglu Corporation, European Metal Services, Romned Port Operator, Schenker Romtrans, Barter Trading Romania și Decirom. Cantități mai mici sunt derulate și de alte companii portuare.

Portul Midia a intrat mai târziu pe piața fierului vechi, a înregistrat o creștere spectaculoasă, cu vârf de trafic în 2008, după care a pierdut mult din viteză. Dinamica a fost următoarea: 2005 - 62.740 tone; 2006 - 89.338 tone; 2007 - 138.204 tone; 2008 - 243.204 tone; 2009 - 135.171 tone; 2010 - 115.270 tone; 2011 (9 luni ) - 28.167 tone.

Despre portul Mangalia se poate spune că a avut o prezență accidentală în traficul de scrap: 2005 - 79.589 tone; 2006 - 48.860 tone; 2007 - 7.350 tone.

Până la începutul anului 2011, afacerile cu fier vechi erau considerate de către Ministerul Finanțelor Publice ca fiind o activitate cu risc mare de evaziune economică, la fel ca și cele cu cereale ori cu hidrocarburi. Ani la rând, comerțul cu deșeuri metalice a fost parazitat de o adevărată mafie, care a organizat zeci de rețele de firme fantomă, în întreaga țară. Ele mimau actele de comerț, pentru a obține returnări ilegale de TVA. Oamenii Fiscului au descoperit sute de asemenea firme, care au dat țepe de milioane și zeci de milioane de euro bugetului de stat. Din cauza comercianților de fier vechi evazioniști, suspiciunile Fiscului s-au îndreptat, nu de puține ori, spre operatorii portuari.

De la începutul acestui an, statul român a aplicat metoda taxării inverse la exportul de fier vechi, ceea ce a înlăturat pericolul fraudării TVA. Existau opinii că traficul de scrap va scădea, întrucât a dispărut sursa ilegală de câștig. Datele de trafic infirmă aceste previziuni. Ele arată că, în 2011, se va obține un trafic aproape egal cu cel din anul precedent. Schimbarea metodei de taxare nu a afectat exportul real, ci doar pe acela fictiv, cu scopul de a frauda bugetul de stat.

Ieri, în portul Constanța, se încărcau 3.000 de tone de fier vechi pe nava "Rizori", 4.000 de tone pe nava "Amal Moon", 3.500 de tone pe "Marzuk" și 4.000 de tone pe "Lisa". În portul Midia, nava "Italia" încărca 2.500 de tone.