Puterea și Opoziția promit reforma fiscală

r Premierul Victor Ponta și președintele PDL, Vasile Blaga,

susțin că sunt gata să discute despre reducerea impozitelor

Puterea și Opoziția și-au declarat intenția de a discuta pe teme economice. Dacă acest lucru chiar se va întâmpla, va fi o premieră în politica românească post-decembristă.

Provocarea a fost lansată de Partidul Democrat Liberal. Sâmbătă, 17 august 2013, la Baia Mare, colegiul său director a criticat politica fiscală a Guvernului Ponta și adoptat o rezoluție de susținere a clasei de mijloc. În document se spune că partidul va iniția consultări cu mediul de afaceri, iar propunerile culese vor fi transpuse în măsuri practice. În cadrul reuniunii, s-a mai precizat că PDL a depus, la parlament, un proiect de reducere a fiscalității, prin diminuarea cotei unice de impozitare de la 16% la 12%.

Guvernul s-a grăbit să ridice mănușa. Nici nu se putea astfel. Ne aflăm într-un an preelectoral și Puterea trebuie să fie atentă la orice mișcare politică a Opoziției. În 2014, vor fi alegeri prezidențiale și pentru Parlamentul Europei. Cu certitudine că temele economice și, mai ales cele fiscale, vor avea o mare greutate în campania electorală.

Luni, 19 august 2013, într-o con-ferință de presă, premierul Victor Ponta și ministrul de finanțe, Daniel Chițoiu, au anunțat că sunt gata să discute cu președintele PDL, Vasile Blaga, propunerile avansate de democrat-liberali: reducerea cotei unice de impozitare la 12%, reducerea contribuțiilor sociale ale angajaților și angajatorilor și creș-terea salariului minim la 1.000 de lei. Pe de altă parte, premierul și-a exprimat scepticismul că măsurile ar putea fi suportate de buget, fără a majora, în compensare, alte impozite și taxe. Se știe că pentru a reduce TVA la pâine de la 24% la 9%, Guvernul Ponta a majorat o serie de accize.

Vă amintiți, stimați cititori, că reducerea fiscalității a fost o temă centrală a campaniei electorale pentru alegerile generale din 2012. Principalele formațiuni politice angajate în competiție știau foarte bine că, după patru ani de criză economică și de uriașe sacrificii, electoratul are o singură așteptare: reducerea poverii fiscale.

Alianța România Dreaptă, din care făcea parte PDL, promitea că, de va ajunge la putere, va reduce cota unică de impozitare de la 16% la 12% și va majora salariului minim pe economie la 1.000 de lei, până în 2015.

Programul electoral al USL, mai generos, cuprindea următoarele măsuri: creșterea progresivă a salariului minim până la 1.200 lei în 2016; reducerea TVA la producătorii agri-coli de la 24% la 9%; revenirea la TVA de 19% în 2016; introducerea impozitului di-ferențiat pe venitul salarial, în cote de 8%, 12% și 16%; reducerea la jumătate din numărul taxelor parafiscale.

În contradicție cu promisiunile electorale, primele opt luni de gu-vernare USL au adus o creștere a fiscalității prin metodele "reașezării" și "extinderii bazei de impozitare". Drept consecință, bugetul statului a înregistrat o nerealizare de 6,5 miliarde de lei la programul de încasări.

Ultimul raport al Consiliului fiscal a consemnat eșecul execuției bugetare în primul semestru al anu-lui 2013. Nerealizarea programului de încasări la impozitul pe profit (-827 milioane lei), accize (-713 milioane lei), TVA (-485 milioane lei) și veniturilor nefiscale (-467 milioane lei) s-a datorat scăderii consumului populației, a profitabilității în eco-nomie și creșterii evazionismului, din cauza creșterii poverii fiscale.

Sunt convins că mediul de afaceri și marea masă a cetățenilor acestei țări mai speră că se va întâmpla o minune, că Puterea și Opoziția ar putea să uite pentru o vreme de interesele de partid și să caute împreună soluții de reducere a fiscalității și relansare a creșterii economice.

Nimeni nu e atât de naiv să creadă că promisiunile electorale ar putea fi îndeplinite în proporție de 100%. Când e vorba de bani, de taxe și impozite, lucrurile sunt extrem de încurcate. Sunt prea multe constrângeri legate de alimentarea bugetului, de menținerea echilibrului între veniturile și cheltuielile statului, de încadrarea într-un anumit nivel al deficitului bugetar, de respectarea obligațiilor asumate față de Uniunea Europeană și organismele financiare internaționale.

Important pentru economie și populație este să se facă măcar un pas, să se slăbească șurubul fiscal cu un ghint sau două. Reducerea fiscalității va stimula consumul, producția, investițiile, creșterea numărului locurilor de muncă și a încasărilor bugetare. Apoi, se va putea trece la următoarea etapă de relaxare fiscală. Astfel, se va intra în așa numitul "cerc virtuos" al creșterii economice, în care factorul motor este reforma fiscală.

Celor ce nu sunt convinși de funcționarea acestui mecanism le voi da câteva exemple din istoria economică post-decembristă a României.

Prima măsură reformistă în domeniul fiscalității a fost luată de Guvernul Isărescu, care a avut curajul să reducă impozitul pe profit de la 38% la 25% pentru toți agenții economici, respectiv la 5% în cazul exportatorilor. Efectul s-a văzut rapid. Exporturile au explodat, deve-nind motorul creșterii economice.

Cabinetul Tăriceanu a intra în istoria fiscalității din România ca un guvern reformist. În 2005, a introdus cota unică de impozitare a veniturilor și profitului, care s-a dovedit a fi motorul creșterii excepționale a economiei României, în perioada 2005 - 2008. Faptul că, în timpul crizei din 2009 - 2012, țara noastră nu a ajuns în situația economică gravă a Greciei, Italiei, Spaniei și Portugaliei se datorează în bună parte cotei unice.

Dimpotrivă, majorarea TVA de la 19% la 24%, în 2010, de către Guvernul Boc, s-a dovedit a fi o gravă eroare, care a afectat pe termen lung economia națională.