România are nevoie de jumătate de secol pentru a-și aduce rețeaua de cale ferată la nivel european

376

Articole de la același autor

La propunerea Comisiei Europene, 2021 a fost declarat „Anul European al Căii Ferate”. Acțiunile organizate în cadrul acestei inițiative vor evidenția beneficiile căii ferate ca mijloc de transport durabil, inteligent și sigur. Sectorul feroviar va fi adus în centrul atenției cetățenilor și întreprinderilor europene, încurajând transportul de călători și de mărfuri pe calea ferată.

În Uniunea Europeană, calea ferată este responsabilă pentru mai puțin de 0,5% din emisiile de gaze cu efect de seră generate de transport. Ca urmare, este una dintre cele mai durabile forme de transport de persoane și mărfuri. În plus, calea ferată este extrem de sigură și conectează oamenii și întreprinderile din întreaga UE prin intermediul rețelei transeuropene de transport (TEN-T).

În ciuda acestor avantaje, calea ferată este foarte puțin folosită, transportul feroviar fiind utilizat de 7% dintre pasageri și pentru 11% din mărfuri. Inițiatorii consideră că Anul European al Căii Ferate va contribui la îmbunătățirea acestor procente și la reducerea semnificativă a poluării generate de transporturi.



Dezastrul feroviar românesc

Inițiativa Comisiei Europene este lăudabilă, dar, oare, poate fi aplicată în țara noastră? Rețeaua de căi ferate a României este într-o stare atât de jalnică, încât restricțiile de viteză sunt mai numeroase decât gările, triajele și viaductele la un loc. Incidentele și accidentele de cale ferată generate de starea infrastructurii au devenit „normalitate”. Viteza medie de deplasare a trenurilor de marfă a coborât până la 15 kilometri pe oră, iar a trenurilor de călători, la 30 kilometri.

Dezastrul feroviar a contribuit la creșterea explozivă a traficului rutier și a poluării mediului, căci mare parte dintre călători și importante cantități de mărfuri au migrat spre transportul auto.

Dacă va continua să investească în ritmul de până acum, România va avea nevoie de cel puțin jumătate de secol pentru a-și aduce transportul feroviar la nivelul celui din Uniunea Europeană. Pentru țara noastră, 2021 ar trebui să fie anul de lansare a unui amplu proces de refacere și modernizare a infrastructurii și suprastructurii sistemului feroviar.



Programul bunelor intenții

Programul guvernamental pe 2020 – 2024 îi dedică sectorului feroviar un amplu capitol de... bune intenții, generalități și ceva măsuri concrete.

Se prevede finalizarea următoarelor lucrări aflate în execuție:

- reabilitarea liniei de cale ferată Simeria - Sighișoara (valoarea investiției: 5,1 miliarde de lei);

- reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră - Curtici-Simeria (7,5 miliarde de lei);

- reabilitarea liniei de cale ferată Brașov - Sighișoara (8,2 miliarde de lei);

- poduri și podețe - etapa I SRCF Cluj, București, Timișoara și Craiova (0,3 miliarde de lei).

Totodată vor fi finalizate studiile de fezabilitate și identificate sursele de finanțare pentru lucrările la următoarele secțiuni de cale ferată:

- Timișoara – Arad – Caransebeș (valoarea investiției: 7,3 miliarde de lei);

- Cluj - Episcopia Bihor (7,1 miliarde de lei);

- Craiova – Calafat (2,5 miliarde de lei);

- Craiova – Caransebeș (11,2 miliarde de lei);

- București Nord - Giurgiu Nord – Frontieră (1,7 miliarde de lei);

- Ploiești Vest – Focșani – Roman – Iași – Frontieră (9,5 miliarde de lei);

- Pașcani – Dărmănești – Vicșani – Frontieră (1,9 miliarde de lei);

- Predeal-Brașov (4,5 miliarde de lei);

- portul Constanța (4 miliarde de lei);

- stațiile Fetești și Ciulnița (0,3 miliarde de lei);

- modernizarea a 47 stații de cale ferată (0,4 miliarde de lei);

- modernizare 150 treceri la nivel cu cale ferată, poduri, podețe și tuneluri – etapa II (0,2 miliarde de lei).



De asemenea, vor fi lansate noi proiecte de modernizare pe următoarele secțiuni de cale ferată

- Coșlariu - Cluj Napoca (investiție în valoare de 3,8 miliarde de lei);

- București – Craiova (7,6 miliarde de lei);

- Apahida – Suceava (11,7 miliarde de lei);

- Rădulești - Giurgiu (0,2 miliarde de lei);

- Constanța - Mangalia (0,6 miliarde de lei).

Când va ajunge infrastructura feroviară din România la nivelul celei europene? Programul guvernamental nu ne lămurește câtuși de puțin în această privință. Firesc ar fi fost ca acest document strategic să îi ofere țării o perspectivă, arătând: câți kilometri de cale ferată necesitau lucrări de reabilitare și modernizare la sfârșitul anului 2020, pentru a se putea circula rapid și în condiții de siguranță; câți kilometri vor fi reabilitați și modernizați până la finalul anului 2024; în câți ani de intense investiții ar putea fi reabilitată și modernizată rețeaua feroviară rămasă.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.7524 secunde