România vrea să devină exportator de energie electrică

De câte ori se schimbă guvernarea, se schimbă și strategia energetică. Ultima, cea aprobată prin HG 1.069, din 5 septembrie 2007, de către Guvernul Tăriceanu, a fost catalogată de opozanți ca fiind a "băieților deștepți". Cu toate acestea, ea se mai află și astăzi pe site-ul Ministerului Economiei.
Guvernul Boc lucrează și el la propria strategie. Ce va aduce nou aceasta? Tudor Șerban, secretar de stat în Ministerul Economiei, s-a implicat direct în construcția ei. Afirmă că aceasta va fi "strategia cea mai apropiată de realitate."
"Chiar dacă s-au strâns multe lucruri negative în sistemul energetic, din întreaga industrie românească acesta va avea șansele cele mai mari de dezvoltare, prin aplicarea acestei strategii" – apreciază Tudor Șerban.
Sistemul energetic – spune se-cretarul de stat - se confruntă cu dificultățile generate de numeroasele proiecte de modernizare și de mediu acumulate în ultimul timp și cu lipsa de lichidități pentru susținerea acestor proiecte de către companiile energetice de la Rovinari, Turceni, Paroșeni, Deva și altele.
Axa principală a strategiei ener-getice o reprezintă sectorul nuclear. "Din toate studiile făcute rezultă că energia nucleară are cele mai multe șanse, atât din perspectiva costurilor, cât și al evoluției viitoare. Avem în vedere și producția pe hidro, care este mult mai costisitoare în prima fază, dar care ulterior are cheltuieli mici. Pe locul trei se situează centralele pe cogenerare, care folosesc gazele. În ultimul rând, acordăm atenție centralelor pe cărbune, dar în acest caz este nevoie de grupuri cu un randament mult mai ridicat" - afirmă Tudor Șerban.
Din totalul puterii centralelor electrice puse la dispoziția sistemului energetic național, 40,2% este asigurată de cele pe cărbune, 30,7% de cele pe hidrocarburi, 24,6% de hidrocentrale și 4,5% de grupurile nuclearo - electrice. Structura producției livrate în sistem diferă, însă, de aceasta. Astfel, la nivelul anului 2005, ea arăta astfel: cărbune - 36,9%, hidrocarburi - 19,02%, hidro - 34,5%, nuclear - 9,3%.
Structura actuală a energiei electrice, în funcție de modalitatea de producție, va rămâne nemodifi-cată în următorii ani. Abia după in-trarea în exploatare a grupurilor nuclearo - electrice 3 și 4, se va produce prima schimbare majoră, afirmă secretarul de stat.
România are ambiția să producă curent electric nu doar pentru propriile nevoi, ci și pentru export. Ea își pro-pune să devină unul dintre principalii furnizori de energie electrică din Europa de Est. "Dacă vom rezolva problema liniilor de racord cu Ungaria, Bulgaria și Serbia, așa cum ne-am propus, în viitorul apropiat vom fi capabili să exportăm mai mult din energia produsă, situație în care va crește și consumul intern" - afirmă Tudor Șerban.