Salariații vor primi mai puțini bani de la 1 ianuarie 2018

2298
Salariații vor primi mai puțini bani de la 1 ianuarie 2018 - salariatii-1501251546.jpg
• Schimbarea sistemului fiscal îi va afecta pe toți: angajați, stat și angajatori


Țopăiala fiscală, cum a botezat-o Klaus Iohannis, președintele României, continuă. Marți, 25 iulie 2017, premierul Mihai Tudose le declara ziariștilor că plata contribuțiilor la fondurile asigurărilor sociale și de pensii "va rămâne pe modelul actual. Toate taxele de genul acesta, CAS, CASS, vor fi plătite de angajator, fiindcă altfel riscăm". Contribuabilii n-au apucat să se bucure de această veste, căci, după numai trei zile, Ministerul Finanțelor Publice a venit cu un comunicat care îl contrazice pe șeful guvernului.


Potrivit acestuia: "Nivelul contribuțiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25%, de la 39,25% la 35%. De asemenea, cu aceeași dată de 1 ianuarie 2018, se are în vedere și reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%. 


Aceste contribuții vor fi datorate de către angajat, însă obligația stabilirii, reținerii și plății acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului. 


În acest sens, sumele reprezentând CAS și CASS, care în prezent sunt datorate de angajator în nume propriu vor fi preluate de către angajat. Această măsură va asigura angajatului creșterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei și implicit o pensie mai mare. 


Măsurile nu vor implica creșterea cheltuielilor salariale pentru angajator. Totodată, având în vedere și scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat."


Stimați cititori, vă propun să facem câteva calcule, pentru a vedea care vor fi efectele schimbării sistemului fiscal. În prezent, în cazul angajaților cu contract de muncă, se plătesc următoarele impozite și contribuții aferente salariului: 
 impozit pe venit (achitat de angajat, care se deduce după scăderea tuturor contribuțiilor aferente salariului brut) = 16%; 
 contribuția la fondul asigurărilor sociale = 9,5% (reținută salariatului) plus 18% (reținută angajatorului);
 contribuția la fondul asigurărilor de sănătate = 5,5% (reținută salariatului) plus 5,2% (reținută angajatorului);
 contribuția pentru concedii medicale și indemnizații = 0,85% (reținută angajatorului);
 contribuția la fondul de șomaj = 0,5% (reținută salariatului) plus 0,5% (reținută angajatorului);
 contribuția la fondul de garantare a salariului = 0,25% (reținută angajatorului);
 contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale = între 0,4% și 2%, în funcție de codul CAEN al unității, deci de specificul activității (reținută angajatorului);
 comisionul achitat la Inspectoratul Teritorial de Muncă pentru administrarea carnetului de muncă = 0,25% (reținut angajatorului).


Singurul beneficiu acordat de stat pentru angajatul cu contract de muncă este o deducere de minimum 250 lei la calculul impozitului pe venit.


Pentru exemplificare, vom lua cazul unui angajat care primește un salariu brut de 2.000 de lei. În actualul sistem, acesta plătește contribuții de 310 lei, un impozit pe venit de 230,40 lei și încasează un salariu net de 1.459,60 lei. La rândul său, angajatorul achită între 509 lei și 541 lei, funcție de codul CAEN al unității.


Cum vor sta lucrurile după data de 1 ianuarie 2018? Același angajat va avea de achitat contribuții în sumă de 700 lei, un impozit pe venit de 105 lei și va încasa un salariu net de 1.195 lei. 


Comparând situația de dinainte și după data de 1 ianuarie 2018, rezultă că, în urma schimbării sistemului fiscal, angajatul va pierde 264,60 lei pe lună, respectiv 3.175,20 lei pe an. Pierderile angajaților vor fi cu atât mai mari cu cât salariile lor sunt mai mari. 


La rândul său, statul nu iese în câștig, ci dimpotrivă. Dacă în actualul sistem încasează, pentru salariul brut de 2.000 lei, între 1.049,40 lei și 1.081,40 lei de la angajat și angajator, după 1 ianuarie 2018 va câștiga doar 805 lei, de la angajat. Pierderea variază între 244,40 lei și 276,40 lei. 


Afirmația Ministerului Finanțelor Publice că "Această măsură va asigura angajatului creșterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei și implicit o pensie mai mare" este falsă. În prezent, la stabilirea pensiei se ia în calcul atât contribuția angajatului, cât și cea a angajatorului, deci suma lor. Schimbarea nu face decât să treacă partea angajatorului în sarcina angajatului. 


Pe de altă parte, după cum susțin Finanțele Publice, valoarea totală a contribuției va fi diminuată. Or, este la mintea cocoșului că, dacă volumul contribuțiilor sociale se reduce, statul nu poate plăti pensii mai mari. 


Aparent, angajatorii au de câștigat de pe urma schimbării sistemului fiscal. În realitate, vor pierde și ei, întrucât noul sistem fiscal va duce la deteriorarea echilibrelor socio-economice construite în ani și ani. Reducerea nivelului câștigurilor salariale va duce la scăderea motivației în muncă și a performanțelor companiilor, la apariția tensiunilor sociale și, mult mai grav, la explozia migrației interne și externe a forței de muncă. 


Criza de lucrători calificați și necalificați cu care se confruntă, deja, multe sectoare economice se va acutiza. Companiile cu deficit de mână de lucru vor fi nevoite să-și reducă activitatea, iar costurile angajatorilor cu pregătirea forței de muncă vor crește exploziv. Firmele se vor strădui să racoleze forța de muncă de la ceilalți competitori, oferind salarii din ce în ce mai mari. Concurența crescută de pe piața muncii va genera instabilitate și o cursă a creșterilor salariale. Se va lupta pe viață și moarte, iar cei ce nu vor putea să-și permanentizeze forța de muncă, plătind-o mai bine decât concurența, vor fi nevoiți să tragă obloanele.


Pagina a fost generata in 0.3003 secunde