Sindicaliștii de la "Daewoo - Mangalia" declanșează greva generală

Adunarea generală a liderilor Sindicatului "Navalistul", din cadrul companiei mixte româno-sud coreene "Daewoo - Mangalia Heavy Industries", a decis declanșarea grevei generale pe timp nelimitat, până la satisfacerea revendicărilor, începând cu data de 14 iunie 2010.

Echilibristică periculoasă
Marin Florian, președintele organizației, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", că 1.300 de membri de sindicat (mai mult de jumătate din numărul total al angajaților) au semnat tabelele pentru întreruperea lucrului. S-a ajuns la acest punct critic pentru că negocierile privind contractul colectiv de muncă au eșuat.
Între pozițiile celor două părți sunt diferențe ca de la cer la pământ. În timp ce sindicatul solicită o creștere salarială de 300 lei (negociabil), începând cu data de 15 mai, administrația oferă doar 40 de lei. Sindicatul revendică, în plus, creșterea sporului de fidelitate cu sume cuprinse între 60 de lei și 75 de lei, precum și alocarea unui fond de promovare în funcție, pentru 2.200 de salariați, pretenții respinse de administrație.
Liderul sindical s-a arătat categoric: "Nu voi semna niciun contract de muncă cu societatea DMHI". El recunoaște că situația economico-financiară a DMHI este catastrofală și a relatat pentru ziarul nostru următoarea discuție pe care a
purtat-o cu executivul companiei pe această temă: "Mi s-a solicitat de către conducerea DMHI, inclusiv de către președintele acesteia, să spun salariaților adevărul. L-am întrebat: este adevărat că societatea are aproximativ 400 de milioane de dolari datorie la DSME (acționarul majoritar din Coreea - n.n.) și că tot șantierul este gajat? Mi-a confirmat că așa este. L-am întrebat dacă e adevărat că șantierul naval a luat bani în avans de la clienți și a făcut investiții de 250 de milioane de dolari, astfel că, din cele 1,1 miliarde de dolari care erau destinate pentru construcția a 14 nave, au rămas cu 250 de milioane de dolari mai puțin? A răspuns că este adevărat și că trebuie să le spun salariaților și lucrul acesta. L-am întrebat dacă e adevă-rat că DMHI s-a împrumutat și de la Banca Transilvania cu 40 de milioane de dolari? A recunoscut că da. Compania are și o pierdere de 1.000 de miliarde de lei. L-am întrebat: când crede că va astupa această gaură neagră? Mi s-a spus că, după părerea lor, într-un interval de 6 ani."
Din situația extrem de complicată, de gravă, descrisă de liderul de sindicat, rezultă că DMHI face o echilibristică periculoasă pentru a supraviețui. Doar un conflict social îi mai lipsea pentru a se prăbuși.

Modelul Craiova
L-am întrebat pe lider dacă, având în vedere situația economică - financiară dramatică a companiei, mai pot fi satisfăcute revendicările salariale ale sindicatului? Nu cumva creșterea cheltuielilor cu forța de muncă va grăbi falimentul șantierului naval?
"Este adevărat – a recunoscut Marin Florian, dar întrebarea noastră către administrație este ce s-a făcut cu banii împrumutați, cu avansurile luate, că nu se vede în șantier și în salarii. Statul român a făcut un protocol prin care îi dă companiei terenul. DMHI mai dorește o garanție de 141 de milioane de euro, din partea statului, pentru un împrumut. Noi nu avem nimic împotrivă și i-am sprijinit să primească acești bani. Dar din cei 141 de milioane de euro nu s-ar putea lua 3 milioane de euro pentru majorarea salariilor?"
Este evident că nici nu poate fi vorba de așa ceva. Legislația europeană nu permite acordarea ajutoarelor de stat pentru majorări salariale. Dacă s-ar proceda astfel în cazul DMHI, s-ar crea un precedent. Orice agent economic nu doar din România, ci din întregul spațiu comunitar, s-ar simți îndreptățit ia credite pentru salarii și să solicite statului să le garanteze.
Să admitem că administrația acceptă revendicările salariale ale greviștilor. Cum va proceda compa-nia pentru a plăti lefurile majorate, câtă vreme continuă să înregistreze pierderi? Se va îndatora și mai mult de la bănci, va încălca legea și va băga mâna în creditul garantat de stat, schimbându-i destinația? Iar dacă DMHI intră în incapacitate de plată și banca execută garanția de stat, de unde va lua Ministerul Finanțelor Publice cele 141 de milioane de euro, despre care vorbește liderul de sindicat? Răspunsul este simplu: din taxele și impozitele care nu mai ajung pentru plata pensiilor și salariilor bugetarilor.
I-am spus liderului de sindicat: "Nu cumva creșterile salariale vor grăbi fali-mentul companiei, ceea ce înseam-nă pierderea tuturor locurilor de muncă?". Răspunsul a fost dezarmant: "După părerea mea, și o repet de vreo trei-patru ani, aici este model Craiova (este vorba de fosta fabrică de automobile Daewoo, de la Craiova, care a dat faliment – n.n.). Oricum se va ajunge la dispariția acestui șantier naval!".
Am replicat: "Păi nu contribuiți și dumneavoastră, sindicatul, la acest lucru?" "Este posibil - a spus el. Dar, oare, să stăm cu mâinile în sân?". Am insistat: "A nu sta cu mâinile în sân, cum spuneți dumneavoastră, și a face grevă, nu înseamnă că de fapt contribuiți la dispariția propriilor locuri de muncă?" A continuat pe aceeași linie: "Dacă noi greșim, istoria sindicatului sau a acestei societăți ne va judeca. Dar ei greșesc de 14 ani și nu i-a judecat nimeni."
Am încercat să obținem și punctul de vedere al conducerii DMHI și i-am transmis un set de întrebări scrise. Până la închiderea ediției, nu am primit niciun răspuns.