SOS! Scade calitatea absolvenților învățământului de marină!

Un duș rece! Astfel poate fi caracterizat efectul dezbaterii "Academica 2010", organizată de Liga Navală Română. Pentru prima oară, cei ce pregătesc și plasează navigatorii în flota mondială s-au așezat la aceeași masă și au spus lucrurilor pe nume: sistemul de învățământ marinăresc răspunde mai mult nevoilor sale interne decât cerințelor navigației moderne și pretențiilor armatorilor. Dacă lucrurile nu se schimbă rapid, România este în pericol să își piardă cota deținută pe piața forței de muncă din shipping-ul internațional.

Statistici îngrijorătoare
Ideea Ligii Navale Române de a organiza o dezbatere pe o asemenea temă a stârnit interesul comunității maritime românești. Drept dovadă, ieri, în sala de conferințe a Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, alături de reprezentanții Ligii, s-au aflat cei ai Autorității Na-vale Române, Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", Universității Maritime Constanța, Colegiului Nautic Român, CERONAV, Sindi-catului Liber al Navigatorilor, ai Asociațiilor Agențiilor de Crewing și companiei "Grup Servicii Pe-troliere."
Discuțiile au fost moderate de clc. Laurențiu Mironescu, pre-ședintele LNR, care, în cuvântul de deschidere, a fixat obiectivele întâlnirii: găsirea metodelor pentru păstrarea avantajului competitiv al resursei umane românești (circa 38.000 de navigatori maritimi și fluviali); asigurarea unei identități colective a forței de muncă românești pe piața mondială; dezvoltarea conștiinței de grup în rândul navigatorilor români; adoptarea unor standarde noi privind forța de muncă, în primul rând în privința calității ei.
Mironescu a declarat că ideea organizării mesei rotunde a pornit de la semnalul tras de ziarul "Cuget Liber", privind scăderea calității pregătirii tinerilor ofițeri de marină.
Liviu Grigore, director în cadru ANR, a avut pus de la început punctul pe "i": "Trăim de pe urma acestor oameni care reprezintă România. Fără ei n-ar exista nici ANR, nici instituțiile de învățământ, nici companiile de crewing. Trebuie să colaborăm pentru a asi-gura calitatea «produsului» nostru. Foarte mulți tineri nu reușesc să se îmbarce. Riscăm să nu mai avem ofițeri în viitorii ani!"
El a prezentat mai multe situații statistice care susțin aceste afirmații. Carnetele de marinar înregistrate au avut o involuție dramatică în ultimii nouă ani: 2002 - 6.100 carnete; 2003 - 8.860 carnete; 2004 - 3.530 carnete; 2005 - 1.550 carnete; 2006 - 1.969 carnete; 2007 - 1.295 carnete; 2008 - 1.467 carnete; 2009 - 1.518 carnete; 2010 - 1.239 carnete.
25-30% dintre candidați nu promovează examenul pentru brevetul de ofițer punte. Pentru brevetul de ofițer mecanic, examenul se dă și de două - trei ori. Promovabilitatea în cazul acesta este de 65-70%.
Liviu Grigore a arătat că nivelul de pregătire operațională a absolvenților este scăzut pentru că cei mai mulți dintre studenți nu au unde să facă stagiul de cadet. "Practica este insuficientă în România, iar universitățile nu o garantează. În 2010, doar 834 cadeți, proveniți din mai multe promoții, au fost trimiși în voiaj" - a precizat el.
Cu toate acestea, efectivele de personal navigant plasate pe mare au crescut în ultimi trei ani (conform datelor raportate de companiile de crewing): de la circa 16.000 de navigatori, în 2008, la aproape 20.000, în 2010.
Directorul a avansat două soluții: organizarea unui centru național de simulare (pentru toate tipurile de nave și toate situațiile care apar pe mare) pentru pregătirea practică a forței de muncă; susținerea materială a studenților pe perioada studiilor.

Marinarul - inginer, un model falimentar
Clc. Dan Urecheanu, managerul companiei de crewing "Arpinav", a prezentat experiența franceză, unde studenții fac practică pe mare încă din anul doi. El a pledat pentru adaptarea pregătirii viitorilor ofițeri de marină la cerințele navigație moderne și pentru abandonarea modelului românesc de a face din marinar și un inginer. De asemenea, el a cerut desființarea examenului de brevet, urmând ca acesta să se acorde în baza celui de absolvire a facultății.
Laurențiu Lazăr, directorul general al companiei "Barklav România", a declarat că universitățile românești vor trebui să se reorienteze pe viitor și să pregătească ofițeri pentru shippng-ul de nișă, pentru navele specializate. De ce? Pentru că românii nu vor mai putea intra pe navele bulk și cargouri, din cauza concurenței forței de muncă asiatice, mult mai ieftine. Referindu-se la calitatea pregătirii navigatorilor, el a prezentat cazul unui șef de promoție care "se uita la radar cu lanterna, pentru că nu făcuse practică și nu mai văzuse așa ceva până atunci".
Florin Urziceanu, președintele Asociației Agenților de Crewing, a declarat: "Nu mai putem permite să avem absolvenți slabi și mediocri. România va trebui să aibă studenți buni și foarte buni, de acum înainte. În prezent, la intrarea în universități, nivelul de pregătire este tot mai scăzut."
El a declarat că ofițerii mecanici sunt tot mai greu de găsit, dar facultățile continuă să pregătească ofițeri de punte în exces.
Ali Beazid, decanul Facultății de Marină Civilă, din Academia Navală "Mircea cel Bătrân", a afirmat că sistemul școlarizării cu taxă promovează non-calitatea, întrucât selecția la admitere se face pe bază de dosar. El s-a declarat împotriva dublei specializări, marinar - inginer, argumentând că acest lucru este de neconceput în condițiile tehno-logiilor actuale.
Dr. ing. Ion Alex Plăviciosu, vicepreședintele LNR, a propus elaborarea portretului robot al ofițerului de marină, al performanțelor și standardelor pe care trebuie să le îndeplinească acesta. Pe baza lor ar urma să se reorganizeze sistemul de formare profesională.
v v v
Participanții la reuniune au ajuns la concluzia că se manifestă o tendință de scădere a calității pregătirii absolvenților. Ei au decis să colaboreze la realizarea unei strategii privind resursele umane din domeniul navigației.