Statul nu vrea să desființeze "munca gri", ci doar să profite de pe urma ei

906
3
Statul nu vrea să desființeze

Articole de la același autor

Istoria "muncii la negru" și a "muncii gri" în România a început în urmă cu 27 de ani, odată cu trecerea la economia de piață. Eforturile statului de a combate aceste forme de evaziune fiscală au dat greș până în prezent. Numărul muncitorilor la negru (determinat pe baza statisticilor oficiale) a crescut constant, ajungând, la sfârșitul anului 2016, la circa 1.576.500, cu 85.900 mai mulți decât cu un an înainte.

În schimb, dimensiunea "muncii gri" nu a putut fi estimată niciodată. Se știe că e prezentă în mai toate domeniile de activitate. În rândul "gulerelor albastre", dar și printre "gulerele albe" se găsesc destui lucrătorii cu contract de muncă, dar care primesc o parte din salariu cu forme legale, iar diferența, "la negru".

Lucrătorii fără forme legale pot fi depistați prin metoda controlului pe teren. Inspecția Muncii și Fiscul au experiență în această privință. Dar cum să dai de urma "muncii gri", câtă vreme lucrătorii nu "ciripesc"? Sistemul se bazează pe tăcerea "victimelor", a angajaților. De teama pierderii locului de muncă, aceștia preferă condiția mizeră, de semi-legalitate a muncii, cu toate dezavantajele aferente: venituri sub salariul minim pe economie (în multe cazuri) și contribuții sociale mult diminuate la fondul de pensii.

Se apreciază că "munca gri" are o mai mare răspândire în rândul lucrătorilor cu contracte individuale de muncă cu timp parțial (part-time).

Legalizat de Guvernul Boc în timpul crizei economice din 2009 - 2013, acest tip de contract a condus la apariția unei armate a salariaților cu fracțiune de normă. Probabil că unii angajatori folosesc corect această oportunitate oferită de prevederile Codului muncii, în timp ce alții profită de ea pentru a înșela Fiscul. Contractul dă iluzia legalității și face aproape imposibilă descoperirea adevărului.

Potrivit Inspecției Muncii, în prezent, există circa 360.000 de astfel de contracte. Întrucât nu știe câte dintre ele ascund "munca gri", Ministerul Finanțelor Publice le va trata, de acum înainte, pe toate ca un paravan al evaziunii fiscale.

Conform unui proiect de ordonanță de guvern pus în dezbatere publică, pe viitor, contribuțiile de asigurări sociale și de asigurări de sănătate datorate de angajatori vor fi achitate la nivelul salariului minim brut pe țară, pentru salariații cu timp parțial de lucru, care au câștigurile lunare sub nivelul salariului minim (1.450 de lei, în prezent).

"Astfel, se asigură plata de către angajator a contribuției pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim pentru salariați, în scopul protejării acestora prin prisma drepturilor de pensii și de ocrotire a sănătății.

Totodată, prin măsura propusă se elimină și inechitățile existente față de angajatorii care încheie în mod corect contracte individuale de muncă cu timp normal și asigură angajaților proprii salariul minim brut pe țară, ceea ce le asigură și prestații în sistemul de pensii", se spune în referatul de susținere a proiectului de act normativ.

Exceptate de la această măsură sunt următoarele categorii:

- elevii și studenții cu vârsta de până la 26 de ani;

- ucenicii în vârstă de până la 18 ani;

- persoanele cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;

- pensionarii pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale, precum și a celor care cumulează pensia din sistemul public de pensii cu orice altă pensie stabilită într-un sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii;

- persoanele care realizează, în cursul aceleiași luni, venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, dintre care unul este cu normă întreagă, iar baza lunară de calcul al acestuia este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.

Ce efecte va avea actul normativ? În primul rând, vor crește veniturile fondului de asigurări sociale de stat și ale celui de asigurări de sănătate. Fiscul estimează că la bugetul consolidat al statului vor intra, în plus, 620 milioane lei, în 2017, și 1.330 milioane lei, în 2018.

În al doilea rând, o parte dintre contractele de muncă part-time, care serveau drept camuflaj al "muncii gri" se vor transforma în contracte cu normă de muncă întreagă. Totuși vor fi puține, întrucât chiar și în noile condiții, contractele de muncă part-time vor fi mai avantajoase, pentru evazioniști, decât cele cu normă întreagă, deoarece contribuția ce i se reține salariatului pentru asigurările sociale (9,5% din câștigul lunar brut) și cea pentru asigurările de sănătate (5,5%) vor fi plătite la nivelul salariului declarat, care este mai mic decât cel real. Practic, diferența de contribuție rămâne în buzunarul angajatului (sau poate al angajatorului).

Tot la nivelul salariului declarat vor continua să fie plătite:

- contribuția la fondul de șomaj (0,5% din câștigul brut declarat - partea reținută salariatului și 0,5% - cea reținută angajatorului);

- contribuția la fondul de garantare a salariului, de 0,25% (reținută angajatorului);

- contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale, între 0,4% și 2%, în funcție de codul CAEN al unității, deci de specificul activității (reținută angajatorului);

- comisionul achitat la Inspectoratul Teritorial de Muncă pentru administrarea carnetului de muncă, de 0,25% (reținut angajatorului).

De ce nu se propune, pur și simplu, desființarea contractelor part-time pentru toate categoriile de lucrători, mai puțin cele exceptate? Pentru simplu fapt că nu se dorește desființarea "muncii gri", ci doar o reîmpărțire, între stat și angajatori, a veniturilor generate de ea. 

Comentează știrea

Constantin
18 iulie 2017
...mananca si el o bucata de paine

Un material scris de un fripturist al unor vremuri apuse...Taxa pe munca este enorma!!! Ion Tita si Calin stie la cate procente se ridica aceasta taxa???...

Constantean
18 iulie 2017
Cine nu stie caumca e la negru in multe domenii?

Toti machedonii hotpatari lucreaza la negru in restaurante,terase..ei au contract deumca in alta parte,unii figureaza cu spor de noapte in alta parte,dar ei sunt in Mamaia la munca..lasa ma ca merge,asta e Romania..tara unde,daca nu furi,esti mort.Si cum toti fura statul cate putin,(parlamentarii mai mult),fiecare dupa cum poate,ma intreb cat mai e pana da tara faliment..

unu'
18 iulie 2017
ITM

poate verifica si muncitorii de pe santierul imobilului in constructie de pe strada Avram Iancu 57 ( fost Nedora) se construieste fara autorizatie de constructie, o parte din muncitori e aceeasi constant, nsa alta parte se schimba perioadic...figuri noi dupa una doua saptamani.. nu credeti ce e munca la negru? Ar fi binevenit si un control de la Inspectia de stat in constructii, caci au dosar penal pe rol la parchet, pt constructie fara autorizatie...de ce nu faceti un articol , jurnalistii afla informatiile direct de la sursa...

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5435 secunde