Suntem sclavii unor resurse energetice pe moarte

Lumea s-a schimbat. O simțim în inegalitatea socială crescândă, în climatul de afaceri tot mai câinesc, în dependența de resurse finite, în lipsa producției sustenabile. Paradoxal, efectele negative ale recesiunii au avut un impact pozitiv asupra mediului. Emisiile de CO2 au scăzut drastic, ca urmare a reducerii consumului, trăgând un semnal de alarmă pentru sectorul energetic.

"Nu aceasta este soluția. Avem nevoie de o diversificare a resurselor, trebuie să investim în inovare, în noi tehnologii, în eficiență. Vorbim aici de nivelul IV al energiei nucleare, de o creștere în utilizarea resurselor regenerabile, fără de care nu putem face față până în 2030", a spus Iulian Iancu, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, în deschiderea celei
de-a zecea ediții a Forumului Regional al Energiei (FOREN 2010).
Evenimentul, care se desfășoară în perioada 14 – 17 iunie, în stațiunea Neptun, reunește peste 800 de invitați din mai multe țări, în cadrul a cinci sesiuni de comu-nicări științifice, pe subiecte de actualitate – politici energetice, producerea energiei electrice din surse clasice și regenerabile, piețe de energie, transportul energiei, politici de prețuri și tarife în domeniul petrolului și gazelor naturale, surse primare de energie (bio-mase, combustibili fosili curați, uraniu), managementul deșeurilor și creșterea eficienței energetice.
"Energia este responsabilă pentru 41% din emisiile de CO2 și, în proporție de peste 70%, folosește combustibili fosili. Este vremea schimbării, iar noi credem că energia este o soluție viabilă pentru a ieși din criză, prin transfer de tehnologii, crearea de locuri de muncă, susținerea agriculturii ca furnizor primar de biomasă", a mai spus Iulian Iancu.
Invitații, reprezentanți ai unor grupuri și asociații importante din segmentul energetic, au amintit că scăderea economiei a dus la un declin cu 4,5 – 7,3% al consumului de energie, prezentând în același timp și mai multe oportunități – po-litică monetară ajustată mai des, concentrarea resurselor în pachete de salvare pentru segmentul bancar, creșterea valorii acțiunilor, prețuri mai mici.
"Blocul est-european, cu 28 de țări și o populație de peste 360 milioane persoane, folosește o infrastructură energetică cu o putere instalată de 450 GW. Este enorm. Problema principală ar fi că instalațiile au o durată de viață de cel mult 32 de ani și o eficiență redusă, de maximum 30%. Practic, ne blocăm singuri în tehnologii care cresc dependența de gaze naturale", a comentat Carmen Neagu, manager al General Electric SEE (Europa de Sud-Est).
România are totuși o dependență mai mică de gaze naturale, de circa 20 – 30%, și este singura țară din regiune în care prețul gazelor a scăzut în ultimii trei ani. În schimb, chiar dacă invitații au venit la Constanța într-o mașină electrică, infrastructura pentru astfel de vehicule lipsește cu desăvârșire.
Ce planuri de viitor sunt? În primul rând, jucătorii din domeniul energetic au convenit că utilizarea eficientă a resurselor este de o importanță crucială. Cu alte cuvinte, trebuie să nu mai risipim energie, ceea ce putem face prin clădiri construite mai bine, printr-un consum inteligent, bazat pe smart grids (rețele energetice monitorizate de fiecare consumator în parte) și printr-o stocare mai bună a combustibililor.
"UE importă prea multe gaze naturale, în condițiile în care resursele sale sunt de circa 8% din consum și vor scădea până aproape de 1%, cât de curând. Este un model fragil de consum. Imaginați-vă că există metode de obținere a energiei care au o eficiență de peste 60 – 70%, deși sunt «verzi». În prezent, eficiența energetică în UE este de circa 30%. O creștere de numai două puncte procentuale ar duce la o scădere enormă a emisiilor de CO2", a mai spus Iulian Iancu.
Discuțiile pe aceste teme vor continua în zilele următoare, în stațiunea Neptun, organizatorii sperând să atragă atenția marilor oficiali români. De altfel, la deschiderea de ieri a FOREN 2010 ar fi trebuit să participe și președintele Traian Băsescu și Adriean Videanu, ministrul Econo-miei, însă niciunul dintre ei nu a ajuns.