Teorii și filosofii, în locul slujbelor pentru disponibilizații din economia privată și sectorul bugetar

Potrivit statisticii oficiale, în anul 2009, numărul angajaților din economia românească a scăzut cu doar 21.400 de persoane, de la 4.717.200 la 4.738.600. Apoi, în numai patru luni, în intervalul ianuarie - aprilie 2010, reducerea a fost explozivă, de 448.500 persoane, de la 4.738.600 la 4.290.100 de angajați.
Anchetele Institutului Național de Statistică arată că numărul salariaților este mai mare în realitate, cu circa 1.800.000 de persoane care lucrează în "sectorul informal" (adică în economia subterană) și la negru.

Ce ne spun aceste date? În primul rând, că programul guvernamental anticriză a eșuat. În 2009, în timp ce unele dintre măsuri pu-neau stavilă valurilor de concedieri din sectorul privat, altele erodau gradul de ocupare a forței de muncă.
Cu programul "Prima casă", Executivul i-a ajutat pe speculatorii și dezvoltatorii imobiliari, dar le-a dat în cap constructorilor. Cu măsura neimpozitării profitului reinvestit, s-a prefăcut că îi ajută pe agenții economici, dar i-a pus să plătească impozitul minim pe profit, fapt ce a dus la închiderea a peste 150.000 de IMM-uri.
Lipsa unui program anticriză, chiar și prost, s-a resimțit în 2010. Este drept, guvernul a anunțat câteva măsuri de stimulare a econo-miei, a investițiilor, dar totul a rămas pe hârtie. La începutul lunii martie, Cabinetul Boc a aprobat programul "Renașterea satului românesc - 10 case pentru specialiști". Ați mai auzit ceva de el?
Acum, guvernul, instituțiile administrației centrale și locale au început să-și reducă numărul de angajați. Măsura este necesară din punct de vedere al echilibrului bugetar și al reducerii birocrației, dar are efecte sociale extrem de dureroase.
Sectorul privat nu este pregătit să preia 100.000 sau 150.000 de bugetari disponibilizați. Dimpotrivă, multe dintre companii continuă să-și concedieze oamenii. Chiar guvernul le obligă să-și restrângă personalul, să facă economii cu forța de muncă. În 2010, profitul agenților economici este dublu taxat: cu cota unică de 16%, dar și cu impozitul minim. Majorarea TVA la 24%, în condițiile în care concurența este foarte mare, iar consumul continuă să se reducă, pe fondul creșterii sărăciei, a obligat multe firme să nu ridice prețurile. Ceea ce înseamnă că vor avea profit mai mic sau chiar pierderi. Altfel spus, nu vor fi bani pentru dezvoltare, pentru înființarea de noi locuri de muncă.
Ministerul Economiei a lansat în dezbaterea publică "Strategia guvernamentală pentru îmbunătă-țirea și dezvoltarea mediului de afaceri". De la prima privire aruncată pe acest document îți dai seama de ce guvernul este atât de neputincios. Strategia e o însăilare, cu pretenții științifice, de teorii, filosofii și povești, pe 139 de pagini. Nimic concret. Nici măcar nu se amintește de sutele de mii de oameni care urmează să fie concediați în acest an și în următorii, din sectorul bugetar, și care au nevoie de locuri de muncă.