Paradox românesc

Traficul de mărfuri din porturile maritime scade, în timp ce comerțul exterior crește

440
Traficul de mărfuri din porturile maritime scade, în timp ce comerțul exterior crește - trafic-1500563407.jpg

Articole de la același autor

Dacă ne luăm după statistica oficială, traficul de mărfuri din porturile maritime românești ar trebui să crească. Faptul că, în primele cinci luni ale anului 2017, exporturile au făcut un salt de 11,1%, comparativ cu perioada de referință din 2016, iar importurile sunt mai mari cu 12,0%, ar fi trebuit să se reflecte și în activitatea operatorilor din porturile Constanța, Midia și Mangalia. Dar iată că lucrurile stau exact pe dos: în timp ce comerțul exterior avansează, porturile fac pasul înapoi. De ce?

Răspunsul este simplu: proprietarii de mărfuri au început să prefere alte rute de transport decât cele ce trec prin porturile maritime românești.

Nu este vina lor, ci a conexiunilor porturilor maritime cu țara și continentul. Starea de degradare alarmantă a infrastructurii feroviare, subdezvoltarea celei rutiere și dificultățile din navigația fluvială, fac ca gradul de izolare a porturilor maritime românești să crească.

Degeaba se străduiesc operatorii portuari să facă investiții de zeci de milioane de euro, să deschidă noi terminale, să le modernizeze pe cele existente, să reducă timpii de încărcare și descărcare a navelor, dacă transportul feroviar, rutier și fluvial, de care depind porturile, este în grea suferință.

În anii 2015, 2016 și primul semestru din 2017, investițiile de stat în infrastructura de transport au fost ca și inexistente, iar volumul lucrărilor de reparații și întreținere a acesteia a scăzut dramatic. Astfel stând lucrurile, de ce să ne mai mirăm că porturile maritime românești sunt tot mai mult ocolite de fluxurile de mărfuri?

v v v

În primul semestru al anului 2017, porturile Constanța, Midia și Mangalia au derulat, împreună, 24.810.970 tone de mărfuri, cu 7,79% mai puțin față de perioada ianuarie - iunie 2016. Traficul maritim a fost de 19,45 milioane tone, în scădere cu 8,51%, iar cel fluvial, a înregistrat 5,35 milioane tone, fiind în scădere cu 5,14%.

Pe grupe de mărfuri evoluția se prezintă astfel:

a) în creștere față de anul precedent

- minereuri și deșeuri neferoase - 1.892.876 tone (+40,62%);

- produse metalice - 1.103.732 tone (+10,72%);

- semințe uleioase - 474.263 tone (+56,76%);

- ciment - 97.623 tone (+32,25%);

- animale vii - 58.316 tone (+26,76%);

- sticlărie și produse ceramice - 9.036 tone (creștere de 3,09 ori);

- legume și fructe - 6.913 tone (+21,36%):

b) în declin față de anul precedent

- cereale - 7.523.617 tone (-4,22%);

- articole diverse - 3.229.591 tone (-11,45%);

- petrol brut - 3.223.818 tone (-13,89%);

- produse petroliere - 2.278.150 tone (-27,13%);

- minereuri și deșeuri neferoase - 1.532.996 tone (-9,39%);

- îngrășăminte - 1.299.421 tone (-2,19%);

- cărbune - 915.587 tone (-25,65%);

- produse alimentare - 301.921 tone (-35,91%);

- produse chimice - 297.686 tone (-11,60%);

- lemn, plută - 211.181 tone (-36,04%);

- minerale brute sau prelucrate - 176.727 tone(-0,07%);

- echipamente, mașini - 154.650 tone (-1,76%);

- celuloză și deșeuri de hârtie - 20.141 tone (-40,80%);

- articole fabricate din metal - 2.668 tone (-24,74%).

Constanța - cel mai mare port românesc - a manipulat 21.512.598 tone de mărfuri, în scădere cu 6,08%. Șase grupe de mărfuri dețin, în total, o pondere de 91,39% din fluxurile de mărfuri: cerealele și semintele uleioase - 37,18%, minereurile și deșeurile metalice - 15,88%, articolele diverse containerizate - 15,01%, hidrocarburile - 11,44%, îngrășămintele și produsele chimice - 6,81%, produsele metalice - 5,07%

Traficul de containere a totalizat 3.229.470 tone de mărfuri, respectiv 349.402 TEU, fiind în scădere cu 11,46%, respectiv 3,65%.

Portul petrolier Midia prezintă o diminuare și mai mare a traficului. În primele șase luni din 2017 a derulat 3.259.802 tone, cu 16,22% mai puțin decât în perioada de referință din anul precedent. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 92,54% în totalul cantităților de mărfuri manipulate, au înregistrat o scădere de 19,0%. Îmbucurător este faptul că structura traficului este tot mai diversificată. În intervalul de referință, portul Midia a manipulat următoarele cantități de: petrol brut (1.816.964 tone), produse petroliere (1.213.165 tone), produse chimice (84.956 tone), îngrășăminte (43.577 tone), berbecuți (52.828 tone), ciment (22.398 tone), produse metalice (13.332), minerale brute (8.927 tone), echipamente (651 tone).

Micuțul port Mangalia a manipulat doar 38.570 tone de mărfuri, cu 65,27% sub nivelul atins în ianuarie - iunie 2016, fiind afectat de criza prin care trece compania Daewoo - Mangalia Heavy Industries. Structura traficului a fost următoarea: ciment (12.449 tone), produse petroliere (11.656 tone), deșeuri neferoase (6.819 tone), echipamente (3.793 tone), produse chimice (2.852 tone) și minerale brute (1.001 tone).

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 125,8 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 11,1%. Novorossiysk - cel mai mare port al Federației Ruse - a manipulat 72,8 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 11,2%. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Kavkaz - 13,4 milioane tone (+10,5%), Taman - 7,5 milioane de tone (+27,4%), Rostov pe Don - 6,0 milioane tone (+10,2%), Kerch - 4,3 milioane tone (+2,7%), Tuapse - 13,4 milioane tone (+9,2%).

Porturile maritime ale Ucrainei au derulat 66,3 milioane de tone de mărfuri, cantitate mai mare cu 5,0% față de perioada de referință din anul precedent. Traficul de containere a totalizat 300.000 TEU, fiind în creștere cu 6,2%. Portul Yuzhny a raportat 22.1 milioane de tone de mărfuri manipulate (+7,3%), Odesa - 12,3 milioane de tone (+5,6%) și Nikolayev - 11,4 milioane de tone (+6,3%). 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 2.0084 secunde