UE pune "câini de pază" în piețele financiare

Nimeni nu are soluții prefabricate. Aceasta este una dintre lecțiile crizei economice. Recesiunea a obligat omenirea să facă efortul de a înțelege ce se întâmplă, de a căuta cauzele și soluțiile corecte. Cei ce au reacționat adecvat și la timp au reușit să iasă mai repede din criză.

Uniunea Europeană este o comunitate aflată încă în faza copilăriei. Nu poate fi acuzată pentru faptul că i-au lipsit mecanismele de răspuns rapid la criză. Important este că face eforturi să se adapteze din mers. Din păcate, nu toate guvernele și statele au tras până acum în aceeași direcție, după cum au demonstrat-o Grecia și România.
Parlamentul European și-a îndreptat privirea spre piețele financiare, apreciind că e nevoie de o mai bună supraveghere a acestora. În bună măsură are dreptate, da nu este suficient. Cred că, într-o mai mare măsură, trebuie supravegheate guvernele statelor membre. Legislativul comunitar ar trebui să vegheze cum cheltuiesc guvernele resursele bugetare, cum acționează împotriva evaziunii fiscale și criminalității economice, ce fac concret pentru relansarea afacerilor și creșterea numărului locurilor de muncă. Din când în când ar trebui să le tragă de urechi sau să le bată cu nuiaua la fund.
Noul pachet legislativ privind supravegherea financiară aflat pe masa de lucru a parlamentului propune introducerea unui comitet european pentru riscuri sistemice și a unui sistem european al supraveghetorilor financiari. Scopul lor este prevenirea unei crize în viitor și protejarea investitorilor, fără supraîncărcarea pieței.
În prezent au loc discuții privind un nou regim de reglementare pentru fondurile speculative și alte fonduri de investiții alternative.
Pe baza raportului întocmit de Jacques de Larosière (fostul director al FMI și fostul guvernator al Băncii Centrale a Franței) în februarie 2009, privind supravegherea financiară din UE, Comisia Europeană a propus introducerea a două instrumente principale.
În primul rând, un comitet european pentru riscuri sistemice (CERS), care să monitorizeze și să evalueze riscurile ce amenință stabilitatea sistemului financiar în ansamblu. În caz de nevoie, CERS va emite către statele membre și autoritățile europene de supraveghere avertismente cu privire la riscurile sistemice susceptibile de a se acumula și recomandări cu privire la măsurile care se impun în vederea gestionării riscurilor respective. Din CERS vor face parte liderii Băncii Centrale Europene, 27 de bănci centrale naționale, autoritățile europene de supraveghere, precum și autoritățile naționale de supraveghere.
În al doilea rând, vor fi înființate trei autorități de supraveghere europeană a acelor instituții financiare individuale care sunt suficient de importante pentru a reprezenta o amenințare, în cazul în care întâmpină dificultăți. Acestea vor lucra cu autoritățile naționale de supraveghere, formând un sistem european al supraveghetorilor financiari (SESF).
La nivelul UE, Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (AEAPO) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP) vor supraveghea băncile, companiile de asigurare și respectiv piețele financiare. Ele vor fi câinii de pază ai piețelor financiare. Pe când și câțiva "dulăi" care să ne păzească de guvernele incompetente?