Vai de bugetul nostru!

Bugetul pe 2015 a fost întocmit "pe genunchi". Astfel este percepută construcția bugetară încropită la miez de noapte de finanțiștii Guvernului Ponta.

Reprezentanții mediului de afaceri au reacționat primii, acuzând Executivul că nu i-a consultat. Patronatele sunt interesate mai cu seamă de capitolul investiții. În contradicție cu Ioana Petrescu, ministrul Finanțelor Publice, care este de părere că investițiile sunt treaba exclusivă a privaților, ei consideră că statul trebuie să fie cel mai mare investitor, că fără investiții publice nu poate exista relansare economică, nu pot crește locurile de muncă și nu se poate realiza dezvoltarea durabilă a României.

Reacții au apărut și din partea instituțiilor publice. Cea mai vehementă s-a dovedit a fi cea a Direcției Naționale Anticorupție. Pro-punerea sa de buget fusese "bărbierită" cu 5 milioane de lei. Nu se știe dacă la mijloc a fost o acțiune premeditată sau o eroare de comunicare din partea Ministerului Public. Dar răspunsul la această dilemă are mai puțină importanță acum, după ce Laura Codruța Kovesi, șefa DNA, a obținut corecția cuvenită.

Bugetul pus în dezbatere publică cu numai o zi înainte de a fi discutat în ședința de guvern are câteva priorități. Singura clar definită este componenta socială, respectiv satisfacerea promisiunilor făcute de premierul Victor Ponta în campania pentru alegerile prezidențiale. Construcția bugetară are în vedere următoarele:

- creșterea salariului minim pe economie la 975 lei, de la 1 ianuarie 2015, și la 1.050 lei, de la 1 iulie 2015;

- pensiile vor fi indexate cu 5%;

- venitul minim garantat va crește de la 350 la 400 lei;

- salariile personalului didactic vor crește cu 5%, de la 1 martie 2015, și cu încă 5%, de la 1 septembrie 2015;

- salariile personalului din sănătate și asistență socială vor fi majorate cu 100 lei, din decembrie 2014, exclusiv salariile celor care beneficiază de majorarea salariului minim;

- indemnizațiile pentru persoane cu dizabilități cresc cu 16%;

- alocația pentru susținerea familiilor cu venituri pe membru de familie sub 530 lei crește de la 42 la 84 lei pentru fiecare copil;

- alocația de plasament a copiilor crește de la 93 lei la 600 lei;

- alocația de hrană pentru adulții cu dizabilități și persoane vârstnice din centre de asistență socială crește de la 8 lei la 16 lei pe zi;

- va fi reluată plata indemnizațiilor către luptătorii din Revoluția de la 1989.

Din punct de vedere economic, aceste măsuri vor stimula creșterea consumului. Rămâne de văzut cât din consumul suplimentar va impulsiona producția internă și creșterea locurilor de muncă. Din punct de vedere politic, îi vor asigura PSD-ului menținerea pe prima poziție în topul preferințelor electorale.

O a doua prioritate o reprezintă investițiile publice. Cheltuielile destinate acestui capitol însumează 44,76 miliarde de lei, cu 8,7 miliarde de lei mai mult decât în anul 2014, adică o creștere de 23,8%. E mult, e puțin? Dacă ținem cont de faptul că 2014 a fost dezastruos pentru investițiile guvernamentale și luăm în considerare jaful practicat de cei ce administrează banul public, creșterea de 23,8% nu înseamnă nimic.

Pe de altă parte nu avem nicio garanție că acest capitol de cheltuieli are în spate proiecte de investiții fezabile, întrucât proiectul de buget nu are la anexe nicio listă a acestora sau măcar a celor mai importante dintre ele. Având în vedere experiența anilor 2013 - 2014, sunt mari șanse ca la prima rectificare de buget, resursele alocate investițiilor să capete alte destinații.

Toată lumea știe că învățământul public și sistemul sanitar sunt într-o profundă criză. Deși sunt serviciile prioritare de care are nevoie națiunea română, Învățământul și Sănătatea au parte de bugete sărace, chiar dacă în cazul primului alocația crește cu 7,9%, de la 23,4 miliarde lei la 25,2 miliarde lei, iar la cel de al doilea, cu 3,2%, de la 27,2 miliarde de lei la 28,1 miliarde de lei. Sumele în plus îi vizează prea puțin pe subiecții sistemului de învățământ și ai celui al sănătății, elevii și bolnavii.

Apărarea s-a pricopsit cu un plus bugetar de 3%, de la 9,660 miliarde lei la 9,949 miliarde lei. Nu-i ajunge nici pe-o măsea, darmite să se modernizeze pentru a face față angajamentelor internaționale.

Singura care nu are nicio apăsare cu noua construcție bugetară este corupția. Că e bugetul mic sau mare, de belșug sau austeritate, ea tot își face parte.