Vreți mări curate? Iată răspunsul autorităților portuare și mediului universitar din șapte țări

Reprezentanți ai autorităților portuare și maritime din România, Bulgaria, Grecia, Italia, Albania, Muntenegru și Croația au participat, ieri, la programul "Tehnici de prevenire și răspuns în cazul poluărilor marine cu hidrocarburi în porturi", găzduit de hotelul "Oxford", din Constanța. Reuniunea s-a desfășurat în cadrul proiec-tului european TEN ECOPORT și a beneficiat de prezența unor personalități ale lumii științifice și universitare din România și Italia. Au fost abordate teme privind: legislația Uniunii Europene și reglementările oficiale; activitățile de monitorizare a mediului portuar; măsurile de prevenire a poluării maritime și în timpul operațiunilor de bunkeraj; evaluarea deversărilor; echipamentele de răspuns în cazul poluării, pentru înlăturarea efectelor deversărilor și decontaminare; recuperarea, depozitarea și neutralizarea hidrocarburilor. Au prezentat comunicări: Dumitru Bucureșteanu (manager de proiect și șef al departa-mentului SAR - poluare, din cadrul Autorității Navale Ro-mâne), lectorul univ. dr. ing. Marian - Valentin Ristea - Komornicki (Academia Navală "Mircea cel Bătrân") și conf. univ. dr. ing. Costel Victor Stanca (Universitatea Maritimă din Constanța). La conferința de presă or-ganizată cu acest prilej, prof. univ. ing. Leonardo Damiani, din cadrul Universității Politehnice Bari (Italia), a precizat că: "Programul are un rol important în construirea unui parteneriat în regiunea Mării Mediterane și Mării Negre, care să cuprindă autori-tățile portuare și universitățile din zona costieră a UE. El va ajuta la aplicarea celor mai bune practici în domeniu, cu cele mai bune echipamente, astfel încât să contribuie la creșterea calității activității de prevenire a poluării." La rândul său, clc. Mihai Andrei, directorul general al ANR a declarat: "Toată lumea dorește un mediu curat, mări nepoluate. Dar în ciuda tuturor eforturilor de prevenire, poluările se produc. Calea cea mai bună de prevenire este de a de-termina toate părțile interesate să conștientizeze aceste probleme, iar cooperarea este parte a acestui proces. Din partea gu-vernelor și transportatorilor există determinarea de a reduce la minimum impactul shipping-ului asupra mediului." Referindu-se la cazul na- vei "Flaminia", șeful ANR a afirmat că întreaga operațiune a fost un succes în România, mediul nefiind afectat în vreun fel. "Cel mai mare impact l-a avut zgomotul făcut de acest subiect în mass-media. Agenția de Mediu și ANR au luat toate măsurile de prevenire a poluării. România a obținut venituri de pe urma lucrărilor executate la navă, în portul Constanța, și a pierdut când aceasta a plecat. Cu o pro-babilitate de 90%, nava va fi reparată la Odense (Danemarca), ceea ce înseamnă că nu șantierele navale din România vor avea de câștigat" - a afirmat Mihai Andrei. Răspunzând întrebărilor ziariștilor, șeful ANR a amintit faptul că: "Transportul rutier afectează mediul mult mai mult decât cel pe apă. O navă care transportă mărfuri cât 1.000 de camioane emite infinit mai puține noxe decât cele 1.000 de autovehicule. La Marea Neagră, marii poluatori au fost uzinele, fabricile, combinatele. Din cauza lor, în urmă cu 25 de ani, viața din această mare fusese grav afectată. Reducerea activități in-dustriale și măsurile de mediu impuse, în special interzicerea deversărilor direct în mare, au făcut ca marea să se trezească la viață. Astăzi, navele generează cel mult 10% din poluarea maritimă. ANR, prin căpităniile portuare, controlează dacă navele respectă standardele tehnice internaționale. În Europa, ofițerii români de Port State Control pot fi comparați, din punct de vedere al profesionalismului, doar cu cei din portul Rotterdam. Sistemul VTS și departa-mentul SAR - poluare monitorizează orice irizație, orice pată de hidrocarburi de pe luciul apei. Astăzi, puteți constata că, din danele portului Con-stanța, de pe pereții acestora, au dispărut depunerile de hi-drocarburi cu care eram obiș-nuiți în trecut. Amenzile apli-cate de autoritățile române pentru cazurile de poluare maritimă sunt mai mici decât cele din Europa. Tendința este să ajungem la același nivel. Ar trebui ca pentru o poluare la Constanța să se plătească o amendă la fel de mare ca în Amsterdam, Rotterdam sau Copenhaga." "Spre norocul ei, România nu s-a confruntat cu niciun caz de poluare maritimă gravă, doar cu cazuri minore. În 2012, două nave - una românească și alta turcească au fost amendate pentru poluări minore în largul mării, în urma imaginilor obți-nute prin sistemul de supraveghere prin satelit. În cazul navei românești, apa rezultată din spălarea punților, care fuseseră murdare de ulei, s-a scurs în mare, producând iri-zații. În cazul navei turcești, apa din santină a fost deversată intenționat în mare, lucru recunoscut de comandant - a precizat Dumitru Bucureșteanu. În anul 2012, căpităniile din porturile maritime au efectuat 3.406 controale la nave, pentru prevenirea poluării și au aplicat 10 amenzi, în sumă totală de 42.000 lei. Au fost constatate doar 4 cazuri de poluare, pentru care s-au aplicat amenzi în sumă totală de 34.000 de lei. De asemenea, au fost efectuate 3.406 controale privind concentrația de sulf din combustibilul navelor.