Zeci de mii de firme plătesc, în fiecare an, tributul incapacității manageriale

Înainte de 1990, toate întreprinderile și instituțiile din economia națională erau obligate să organizeze, prin programe interne sau externe, perfecționarea profesională a cel puțin o treime din personalul angajat. Metoda nu era originală. Fusese preluată de la economiile avansate din Occident.

Pentru personalul de conducere din marile unități se organizau cursuri speciale la CEPECA - Centrul pentru perfecționarea cadrelor de conducere din întreprinderi, aflat în București. Acesta fusese înființat pe baza acordului dintre Guvernul român și două agenții specializate ale ONU. A funcționat timp de patru ani și jumătate, începând cu data de 1 aprilie 1967, cu rezultate apreciate de către ONU. Apoi a fost înghițit de Academia „Ștefan Gheorghiu”, activitatea de formare a conducătorilor de unități căpătând un puternic conținut ideologic.

Pe de altă parte, mai toate ministerele și centralele economice (organisme de conducere în subordinea cărora se aflau mai multe unități economice cu același profil de activitate) aveau propriile centre de perfecționare, atât pentru conducători, cât și pentru o serie de funcții cu rol de coordonare a unor activități.

Întreaga activitate se desfășura în baza Legii nr. 2 din 1971 privind perfecționarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unitățile socialiste.

Desigur, la anumite nivele ale acestui sistem de educație permanentă a adulților, în special în micile întreprinderi, activitatea de perfecționare avea un caracter formal. Din această cauză era luată în derâdere, fiind caracterizată astfel: „Perfecționarea este ca lumânarea la capul mortului: luminează dar nu deșteaptă”. Dar cu toate păcatele sale, sistemul funcționa și dădea rezultate.

În zilele noastre, sistemul pregătirii permanente este extrem de riguros reglementat și funcționează foarte bine în cazul personalului navigant. Periodic, ofițerii și nebrevetații sunt obligați să participe – pe banii lor - la cursuri de reconfirmare în funcție, iar trecerea într-o funcție superioară este condiționată de absolvirea unui curs de promovare. În prezent, navigatorii români sunt bine văzuți pe piața shipping-ului internațional datorită bunei lor pregătiri profesionale.

Iată, Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV, instituție care a împlinit 45 de ani de existență în 2021, a pregătit circa 20.000 de cursanți în primul semestru al acestui an.

IMM-urile ignoră perfecționarea profesională

În sectorul de stat, în anumite instituții și companii, personalul de conducere și execuție are obligația să participe, din când în când, la diverse forme de perfecționare a pregătirii profesionale. În schimb, în sectorul privat, doar marile unități economice acordă atenție creșterii nivelului de pregătire a personalului de conducere și execuție.

Marea masă a întreprinderilor mici și mijlocii ignoră problema perfecționării pregătirii profesionale. În prezent, peste 99,0% din firmele din România sunt IMM-uri. Acestea dețin circa 2,5 milioane de angajați, respectiv 65,8% din forța de muncă din economie, realizând 49% din cifra de afaceri totală.



Afaceri eșuate

La nivel național, în cele 1.092.602 de firme active din punct de vedere juridic sunt înregistrați 1.288.385 de administratori, iar în cele 414.860 de PFA-uri, 453.011 titulari. Câți dintre aceștia au urmat un curs de management al afacerilor sau au citit o carte de specialitate în ultimii cinci ani? Sunt convins că dacă ar putea să ne dea cineva răspunsul, ne-am cutremura.

Slaba pregătire profesională a patronilor, administratorilor, personalului de conducere și execuție constituie principala cauză a eșecului multora dintre afaceri. În primele nouă luni ale anului 2021, au intrat în insolvență 4.307 de agenți economici, 9.098 și-au suspendat activitatea, 22.100 au fost dizolvați și 47.091 au fost radiați. Fără îndoială, acesta este tributul incapacității manageriale.