Cât mai poți dormi liniștit?

Constantinescu Nicușor, așa cum a început să-i fie pomenit tot mai des numele, mai ales prin instanțe și parchete, plânge și suspină că ziarul "Cuget Liber" i-a adus atingere demnității publice. El spune că prin publicarea unui articol privind un dosar penal în care anchetatorii au cerut condamnarea lui la închisoare cu executare i s-ar fi denigrat imaginea publică. Ce nu a înțeles Constantinescu Nicușor este că nu "Cuget Liber" l-a aruncat în brațele judecătorilor, nu "Cuget Liber" i-a pus în cârcă faptele penale și prejudiciile de milioane de euro, nu "Cuget Liber" i-a făcut abonament la sălile de judecată, unde este nevoit să dea cu subsemnatul pentru corupție și abuz.

Pentru asta, Constantinescu ar trebui să se dea singur în judecată, deoarece toate prejudiciile de imagine și le-a creat singur, prin acțiunile și faptele pe care, în opinia procurorilor, el le-a săvârșit.

În continuare, vom face o radiografie a tuturor proceselor și dosarelor penale în care șeful CJC a fost și este cercetat pentru a arăta cine este Constantinescu Nicușor și cât de imaculate sunt imaginea și demnitatea sa publică.

De asemenea, derulând înapoi firul evenimentelor, constatăm că șeful CJC a reușit să-și creeze un statut aparte în urbea constănțeană, fiind cel mai "egal" dintre cetățenii orașului. Faptul că polițiștii rutieri îl găsesc dormind la volan în intersecție și în loc să-i pună fiola sau să-l trimită la spital pentru recoltare de probe îl duc acasă și îl culcă este ceva normal. De același tratament se bucură toți șoferii constănțeni. Faptul că refuză în nenumărate rânduri să dea curs citației de prezentare în instanță la propriul dosar penal iar mascații, cu ordinul de aducere în mână, se rezumă doar să bată la poartă și pleacă e la fel de normal. Orice constănțean care are probleme cu legea este tratat la fel.

De-a lungul anilor, pe numele lui Nicușor Constantinescu au existat numeroase dosare de cercetare penală. Dacă unele dintre acestea s-au pierdut pe drum și au primit soluții de neîncepere a urmăririi penale ori de scoatere de sub urmărire penală, altele au ajuns pe rolul instanțelor de judecată.

Cea mai laborioasă anchetă a procurorilor DNA, și care s-a derulat pe parcursul câtorva ani de zile, este cea privind retrocedărilor ilegale de la Constanța, în care principalul "arhitect" este considerat de anchetatori chiar primarul Radu Mazăre, "fratele de sânge" al lui Nicușor Constantinescu. Alături de cei doi, au mai fost trimise în judecată alte 35 de persoane (angajați ai instituțiilor publice, notari, oameni de afaceri, "vânătorii" de terenuri pe prețuri de nimic...). Prejudiciul creat statului român prin retrocedarea ilegală a aproximativ 100 de hectare de teren situat în Constanța s-ar ridica, spun procurorii, la 114 milioane de euro.

Constanța, retrocedată bucată cu bucată

Un prim caz de retrocedare a avut în vedere restituirea suprafeței de 97.760 mp de teren intravilan situat în Constanța, pe malul Lacului Tăbăcărie. Terenul ar fi fost evaluat la suma de 8,8 milioane de dolari (90 USD/mp). Administrația locală, prin mărinimia sa, ar fi acordat terenul în compensare care ar totaliza mai mult decât dublul suprafeței revendicate, respectiv 199.866,30 mp, fiind vorba de o subevaluare care s-ar ridica la 21,2 milioane dolari.

Nici închirierea terenului pentru amenajarea Parcului de distracții acvatice Aqua Magic nu s-ar fi făcut în condiții tocmai legale. Parcul se află amplasat pe două terenuri atribuite în compensare lui Dumitru Ioan Cocăneanu. După un traseu care include închirierea și ipotecarea celor două terenuri pentru obținerea unor credite bancare, acestea au fost trecute în proprietate deplină firmei Aqualand SA, pentru suma de 498.144 euro, în condițiile în care subevaluarea acestui teren ar fi de peste 4 milioane dolari, spun anchetatorii.

În baza unei alte notificări, o familie de moștenitori cere să i se restituie averea părinților lor, respectiv un teren intravilan în suprafață de 48.176 mp situat în parcul Tăbăcărie din Constanța. Terenul a fost evaluat cu 95 dolari/mp, stabilindu-i-se valoarea de 4,5 milioane dolari. Oferta de atribuire a 27 de terenuri în compensare în suprafață de 188.111,08 mp (situate pe faleză și plaja Mării Negre) a fost acceptată de mandatarul familiei respective.

Comisia de aplicare a Legii 10/2001 constituită din Nicușor Constatinescu, Constantin Racu, Ramona Daniela Dospinescu, Cristian Talpău, Bogdan Ghițulescu și Ion Marica, în baza referatului aprobat de primarul Mazăre, a propus atribuirea de terenuri pe alte amplasamente. "Este vorba de o suprafață cvadruplă față de cea revendicată, respectiv 188.111,08 mp, subevaluată, pentru ca echivalentul valoric stabilit, respectiv 4.576.720 dolari, să includă cât mai multe terenuri în scopul satisfacerii avantajelor patrimoniale ale echipei Mazăre-Constantinescu și a complicilor ei", spun anchetatorii.

Șirul retrocedărilor cu cântec continuă, cu același mod de operare, și în cazul Carmen Ștefania Gardej-Dragne. S-a cerut restituirea unei foste proprietăți a familiei, respectiv un teren intravilan de 100.000 mp, cu construcția denumită "Vila Verde", situat în parcul Tăbăcărie.

Și aici, paguba s-ar situa la peste 1,8 milioane dolari în dauna municipiului Constanța.

Păstrându-și stilul inconfundabil, actuala administrație locală ar fi atribuit alte nenumărate terenuri din patrimoniul public, soldate cu cesiuni, și aici amintim retrocedarea notificată de Aline Ivonne Movilă-Buzescu, în urma căreia acoliții echipei Mazăre - Constantinescu, Georgică Giurgiucanu, Cristian Borcea, Viorel Pană, Gheorghe Valentin Ionescu ș.a. s-ar fi ales cu terenuri, producând o pagubă totală de 28 milioane euro.

În același mod s-a procedat și în cazul retrocedării formulate de Elena Ștefănescu și co-moștenitori, prejudiciul fiind aproximat și de această dată la milioane de dolari. Ca să nu mai spunem că ar fi existat și terenuri din domeniul public al statului - plajă, faleză, uscat dobândit din mare - care au fost atribuite nelegal, cu titlul de măsuri reparatorii în compensare în cazurile mai sus menționate.

Un capitol distinct al anchetei l-a constituit și deposedarea statului de plaja de la Casino Mamaia. Valoarea terenului de care statul român a fost deposedat în acest caz, în suprafață reală de 22.793 mp, ar fi, conform unui raport de constatare, de 30.314.690 euro.

Facem precizarea că acest proces, care se află pe rolul Curții de Apel București, este suspendat din data de 6 octombrie 2010, până la soluționarea unei excepții de neconstituționalitate invocate de inculpați.

"Afacerea Pavilionul Expozițional" - dosarul OZN

O altă anchetă care l-a vizat direct pe Nicușor Constantinescu a fost cea legată de "Afacerea Pavilionul Expozițional".

Fostul reprezentant al Delegației Comisiei Europene la București, Jonathan Scheele, anunța, în iunie 2005, într-o conferință de presă organizată la Constanța, că Uniunea Europeană este nevoită să ceară înapoi Guvernului român suma de 1,2 milioane de euro pentru neîndeplinirea obiectivului "Pavilion Expozițional la Constanța", din cauza faptului că beneficiarul proiectului, Consiliul Județean Constanta, nu a respectat termenele contractuale, întârziind lucrările.

"Acest lucru s-a și întâmplat, Guvernul României restituind Uniunii Europene suma de 1,2 milioane de euro, acesta fiind și prejudiciul care se impută. Nicușor Constantinescu e acuzat de abuz în serviciu, întrucât el ar fi cel care a blocat construcția acelui pavilion expozițional. A anulat autorizația de construcție a obiectivului", declarau, în 2008, anchetatorii, în presa vremii.

De altfel, în aceeași conferință de presă din iunie 2005, Jonathan Scheele a arătat că proiectul de la Constanța este primul finanțat de UE pentru care lucrările sunt suspendate din cauza beneficiarului și a sugerat că, este foarte probabil ca, în final, "pentru recuperarea banilor, să răspundă un funcționar din Constanța".

În replică, atunci, Nicușor Constantinescu l-a acuzat pe Scheele că este prieten cu fostul președinte al CJ Constanța, deputatul PD Stelian Duțu, cel care a obținut finanțarea pentru proiect, și din acest motiv, ar fi atât de vehement față de proiectul "Pavilionul Expozițional Constanța".

Ulterior, acest dosar este pierdut în mod subit de anchetatori, ultima referire vizavi de el făcându-se la data de 6 august 2008, când pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin dosarul nr. 6290/1/2008, procurorii DNA solicită strămutarea dosarului 243/P/2006 la o altă instanță din țară decât cea de la Constanța. Magistrații ÎCCJ desemnează Judecătoria Iași pentru soluționarea cauzei, dar pe rolul acesteia dosarul respectiv nu a ajuns nici în ziua de azi...

Dosar "proaspăt" cu referiri la șpăgile din CJC

O altă anchetă a DNA-ului în care se vorbește de sume imense de bani pe care le-ar fi solicitat șefii Consiliului Județean Constanța a apărut pe tapet în urmă cu doar câteva săptămâni. Numai că cercetările s-au oprit, cel puțin în aparență, la o persoană cu totul lipsită de importanță în "filiera" de la Constanța. Este vorba de denunțul lui Radu Birea, se pare "sponsor" al PSD-iștilor constănțeni în campania din 2008, dar care a rămas cu o gaură în buzunar de nici mai mult, nici mai puțin de cinci milioane de lei. În disperare de cauză, acesta depune plângere la DNA și povestește că Nicolae Cristinel Dragomir, Gheorghe Cristian Darie, ambii în calitate de vicepreședinți ai Consiliului Județean Constanța, și Amuraș Tănase, consilier al președintelui Consiliului Județean Constanța, Daniel Nicușor Constantinescu, i-ar fi pretins suma totală de 250.000 de euro pentru a interveni pe lângă președintele CJ în scopul de a aproba decontarea lucrărilor în valoare totală de cinci milioane de lei efectuate de firmele denunțătorului în beneficiul a cinci primării din județul Constanța, respectiv Băneasa, Deleni, Dobromir, Pecineaga și Adamclisi.

Cel care ajunge să fie reținut de DNA este un anume Eugeniu Mija, afacerist din București, prin care ar fi urmat să se trafice influența către mai marii din județul nostru. Acesta neagă că ar avea vreo legătură cu "persoane importante" de la noi, pretextând că doar criza financiară l-a determinat să-l mintă pe bietul om disperat mințit și furat în campania electorală și să-i ceară bani spunând că ar putea să-l ajute... Și firul se oprește, deocamdată, aici...

Cel mai avansat dosar

Singurul dosar care este cel mai avansat din punct de vedere al cercetărilor judecătorești este cel privind acuzația de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, infracțiune în urma căreia Nicușor Constantinescu ar fi creat un prejudiciu RAJA SA în valoare de peste un milion de euro. După mai bine de trei ani de cercetare judecătorească, timp în care inculpatul Nicușor Constantinescu a refuzat, constant, să se prezinte în fața magistraților de la Judecătoria Constanța, aceștia urmează să dea un verdict în ceea ce privește vinovăția sau nevinovăția sa.

Cum pierde CJ-ul bani în numele nostru?

"Războiul" pe care-l poartă în instanță cu firme care nu se află în grațiile grupului de interese care conduce Constanța nu sunt, de asemenea, puține.

Nu mai târziu de finele săptămânii trecute, magistrații Curții de Apel Constanța emitau emis o hotărâre irevocabilă în dosarul nr. 18.401/118/2010, în materie contencios administrativ și fiscal, în care este admis recursul declarat de SC Albatros Comserv SRL împotriva Consiliului Județean Constanța și președintelui acestuia, Nicușor Constantinescu, obligând CJ-ul să plătească reclamantei nu mai puțin de 234.430 de lei, reprezentând daune materiale. Și nu din banii lui Constantinescu, ci ai noștri!

Cine e de vină?

Acestea sunt doar câteva dintre multele acuzații aduse, de-a lungul anilor, președintelui CJ Constanța, Nicușor Constantinescu. Pe lângă toate acestea, au existat și există o sumedenie de sesizări care se află în lucru pe masa procurorilor. Mai mult, acesta, în calitatea pe care o are, a ajuns adesea în conflicte de notorietate, cum este cel legat de lupta dusă împotriva instituțiilor de cultură din Constanța și a artiștilor, această categorie de oameni fiind adusă în pragul disperării ani la rând din cauza abuzurilor și a încălcărilor flagrante ale legii în ceea ce îi privește.

O altă ipostază inedită care a făcut înconjurul țării a fost cea în care Nicușor Constantinescu a adormit la volanul mașinii în intersecția de la Capitol. Deși multă lume a crezut că este beat, el a susținut că i s-a făcut... rău. Poliția a fost depășită de situație, iar președintele de județ a scăpat doar cu imaginea puțin șifonată, și atât!

Ne întrebăm dacă oare doar presa care nu-i este aservită să fie de vină de "reputația" pe care o are președintele CJ de la Constanța sau poate doar faptele sale?