Cine sunt frumoasele polițiste ale Constanței
Anca Chiriță este o polițistă constănțeancă ce pune accent pe familie, amintiri plăcute și respect de sine.
După terminarea liceului, ea și-a dorit să urmeze Academia de Poliție, însă, din cauza unei probleme medicale, nu a putut. O ocazie importantă i s-a ivit în 2006, atunci când, deși doar ce născuse, nu a vrut să piardă oportunitatea și a reușit să se încadreze în Poliție. Din acel moment, Anca a lucrat ca agent de siguranță publică la Secția 3 și Secția 4 de Poliție a municipiului Constanța.
"Aveam un program obositor, lucram în ture și lipseam în multe nopți de acasă, de lângă cei dragi. Ceea ce m-a făcut mereu să merg mai departe a fost, pe de-o parte, soțul meu, care m-a sprijinit întotdeauna, iar pe de altă parte, minunatul colectiv."
Bineînțeles, în această perioadă, Anca a întâmpinat multe dificultăți și cazuri dificile, fiind singura femeie polițist de la siguranță publică.
"Am avut, la vremea respectivă, un caz dificil, o altercație între două familii de etnie romă. Ni s-a cerut să intervenim, însă cearta a degenerat și am chemat întăriri, respectiv colegii de la celelalte secții de poliție municipală. Am apreciat loialitatea colegilor care, pe cât posibil, au încercat să mă protejeze și să mă ferească de carambol. La un moment dat, am încercat să intervin între doi bărbați, care se trânteau pe jos și își împărțeau pumni. Din nefericire, din acea bătaie am ieșit puțin șifonată, însă acea perioadă a trecut, iar acum îmi aduc aminte cu zâmbetul pe buze de toate cazurile."
"Ca agent de siguranță publică, m-am lovit de cazuri grele, dar frumoase. Ceea ce făcea cu adevărat atractivă meseria aceasta era colectivul, unit și înțelegător. Îmi făcea plăcere să lucrez cu ei."
Din 2008, polițista a schimbat munca de teren cu cea de birou și, în prezent, își desfășoară activitatea în cadrul serviciului cabinet. "Momentan, sunt o colaboratoare a colegilor mei, inspectori principali Gelu Manolescu și Bogdan Păduraru, purtători de cuvânt ai Inspectoratului de Poliție Județean Constanța."
Omul legii se bucură de viață alături de familie. Anca are doi copii, un băiat de șapte ani și o fetiță de doi ani.
"Sunt mândră de copiii mei. Un rol important în creșterea lor îl au și părinții și socrii, care ne oferă un suport atât fizic, cât și moral. Băiatul este destul de mare și merge deja la școală, în timp ce fata, pentru că este micuță, stă cu bunicii ei. Însă după terminarea programului, atât eu, cât și soțul meu, ne ocupăm numai de copii. Ei reprezintă prioritatea noastră și vrem să ne concentrăm activitatea asupra lor.".
Polițista care vroia să fie doctor
O familistă convinsă, acestea sunt cuvintele care o caracterizează pe Cristina Vasile, agent principal, compartimentul Informare și Educație Rutieră.
Poate părea o surpriză, însă polițista voia inițial să fie…doctor. Aceasta era determinată să se îndrepte spre Facultatea de Medicină, însă și-a schimbat părerea într-o zi, când, la liceu au venit diverse persoane cu pliante de la Pompieri. "Mi-a plăcut ideea și m-am hotărât să intru în Poliție, pentru a ajuta oamenii", lucru pe care îl realizează în prezent.
Cristina este în Serviciul Poliției Rutiere din 2005. A absolvit Școala de Agenți de Poliție la Câmpina și, de asemenea, Facultatea de Drept și Științe Administrative. Cristina afirmă că: "Nu mă voi opri aici. Urmează și o altă facultate, însă toate la timpul lor."
Despre familie, polițista vorbește cu drag. Cristina are un băiețel de numai patru ani, pe care îl răsfață de fiecare dată când are ocazia. "Ne plimbăm prin parc, mergem la cumpărături numai împreună. Eu sunt o familistă convinsă, la fel și soțul meu, de aceea mereu ieșim toți trei. În timpul liber îl învățăm pe cel mic limba engleză, deși are doar patru ani."
Din păcate, omul legii spune că are un singur regret, faptul că nu are timp și de altceva. "Nu am timp de pasiuni sau hobby-uri. Mai practic sport câteodată, dar mereu îl iau și pe cel mic cu mine."
Polițista sportivă
De la Compartimentul Analiză și Prevenirea Criminalității, Diana Simineanu este polițista sportivă a Inspectoratului. Aceasta se mândrește cu cei șapte ani de performanță sportivă, la baschet. Deși nu este căsătorită și nu are copii, Diana este o persoană extrem de ocupată, care încearcă să îmbine utilul cu plăcutul.
Polițista lucrează în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean din anul 2002. "Inițial am lucrat la Secția 3 de poliție municipală, la evidență operativă după care, din 2007 m-am mutat la Compartimentul Analiză și Prevenirea Criminalității."
Munca pe care o desfășoară o face, deseori, să se simtă împlinită. "Noi organizăm și implementăm proiecte și activități de prevenire. Cele mai memorabile activități au fost cele în care a venit și Cătălin Botezatu, pentru a împărți pliante alături de noi, iar oamenii au fost mult mai receptivi. De asemenea, am fost invitată, într-o vară, la emisiunea Neața cu Răzvan și Dani, pentru a le vorbi despre activitatea pe care o desfășuram zi de zi. Atunci am observat că oamenilor le pasă, și, cu fiecare ocazie, numărul celor informați cu privire la diverse aspecte crește."
Despre viața personală, Diana spune că ceea ce o împlinește și o relaxează zi de zi este…sportul. "Fac sport zilnic. După atâția ani de sport de performanță, m-am obișnuit și chiar mă relaxează."
Comentează știrea
In ultimul timp vad ca se face literatura pe marginea profesiei de politist femeie .si implicit , li se deformeaza pararea inclusiv politistelor cu privire la aceasta profesie . Daca sunt talharit , batut ... victima , imi doresc sa vina in sprijinul meu un politist atletic , muschiulos , competent profesional , nu o politista care sa se lamenteze si sa ceara sprijinul colegilor ei , timp in care talharii imi dau pumni in bot in continuare . Sa beneficieze de serviciile femeilor politist cei care ii promoveaza si le angajeaza !!! Nu noi cetatenii VICTIME .
Hai sa lasam fetele sa-si faca treaba si sa incurajam o eventuala atitudine reala, fara frica, fata de o ghramada de cacati care ne faf de ras si aici si in tari in care din cauza lor, suntem marginalizati!
Trei fete deosebite, care-si fac meseria cu devotament. Nu sunt de acord cu "victima". Le cunosc si stiu ca atunci cand trebuie se transforma in adevarate leoaice.
Daca femeile astea pot fi UMANE asta nu inseamna ca nu isi fac treaba..si poate nu ati citit ce fac ele in prezent, asa ca nu mai dati din gura aiurea. Parerea mea este ca articolul acesta se refera la ce se intampla cu ele in afara programului si ca nu sunt cu nasul pe sus, cum probabil ca isi imaginau multi, ci sunt femei normale, carora le este drag de familie. Keep up!!
Eu, ca un caine maidanez ce ma aflu pe strazi, declar urmatoarele: 1. sunt un caine al nimanui, deci nimeni nu este responsabil de comportamentul meu pe strazi 2. mi-e foame intotdeauna! caut oriunde si ma bat cu ceilalti caini pentru mancare, iar daca nu gasim, atunci atacam oamenii in speranta ca vom gasi ceva prin plasele lor. Daca nu, atunci macar sa ii capsam bine sa ne tina minte! 3. noi, cainii, avem simtul teritoriului foarte dezvoltat. Orice intrus nu este binevenit si trebuie muscat. Exceptie fac (nu e sigur niciodata insa) babele fara ocupatie care ne mai dau de mancare dimineata. 4. avem o mare ura pe biciclisti si motociclisti: trebuie dati jos de pe ciudateniile astea cu doua roti! 5. nu suportam oamenii care poarta gluga sau care vin cu plase mari de la piata: trebuie capsati urgent! 6. noaptea ne vine cheful cel mai mare sa urlam la luna, sa ne batem intre noi sau cu alte haite din vecinatate (sa moara de oftica aia de se duc a doua zi la scarbiciu) 7. ne place foarte mult sa atacam din spate, iar daca si reusim sa muscam, crestem pe scara ierarhica din haita 8. ii uram foarte tare pe cei da la ONG-uri care pretind ca ne iubesc, dar ne lasa pe strazi singuri, fara hrana! Iarna inghetam de frig, iar vara ne sufocam de caldura, iar ei se scalda in banii alocati pentru ingrijirea noastra! 9. nu ne intereseaza ca ne rahatim pe orice trotuar si strada, important e sa fie cat mai mult si sa ramana acolo, ca sa se stieeee...ca suntem prezenti! 10. suntem stapanii strazilor si deci toata lumea trebuie sa se dea la o parte din fata noastra! De exemplu: ne place unora dintre noi sa alergam dupa masini ca sa muscam din cauciucuri, iar daca se nimereste vreun nefericit in goana noastra dupa masina, ne multumim atunci cu el! Avand in vedere ca m-am saturat pe strazi, va rog faceti ceva: ori ma duceti intr-un adapost si ma ingrijiti, ori ma eutanasiati! Daca nu sunteti in stare sa ma ingrijiti cum trebuie sau sa ma dati in adoptie unor stapani resonsabili si sanatosi la cap (care nu imi vor da drumul inapoi pe strazi), va rog din toata inima sa ma eutanasiati! Va multumesc!
ele stau mai mult pe la birouri si sunt angajate asa pe ......ce politiste,stiu ele ce este un infractor,hai sa fim seriosi,la gala nu n-e intrece nimeni,in loc sa vb de cei care chiar isi fac treaba vb de niste pitipoance.
Acest comentariu contravine regulilor și condițiilor de utilizare a site-ului CugetLiber.ro. Conținutul lui poate fi inadecvat sau chiar ofensator pentru vizitatori. Daca ai luat la cunoștință avertismentul și dorești să citești acest comentariu pe propria răspundere click aici.
Acest comentariu contravine regulilor și condițiilor de utilizare a site-ului CugetLiber.ro. Conținutul lui poate fi inadecvat sau chiar ofensator pentru vizitatori. Daca ai luat la cunoștință avertismentul și dorești să citești acest comentariu pe propria răspundere click aici.
Articole pe aceeași temă
