Criminalitatea informatică, ultima găselniță "de succes" a infractorilor

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) este unica structură din cadrul Ministerului Public specializată în combaterea și investigarea infrac-țiunilor de criminalitate organizată și terorism. Ea a fost înființată în ideea destructurării grupurilor infracționale organizate, frontaliere și transfrontaliere, ce comit infracțiuni grave. La Constanța, DIICOT-ul este condus, din decembrie 2009, de procurorul Laurențiu Bratosin.

- Care sunt infracțiunile care intră în competența DIICOT și la care excelează Constanța?
- Nu avem un specific local deosebit. Ne încadrăm în media națională a categoriilor de infracțiuni stabilite în competența DIICOT. Peste 50% din dosare sunt pe traficul de droguri, cam 20 la sută sunt pe traficul de persoane, care a scăzut ca și pondere. Cu titlu de exemplu putem menționa situația în care, la infracțiunea de trafic de persoane, recrutarea femeii se făcea prin diverse forme de înșelăciune în scopul exploatării, prin constrângere, la practicarea prostituției. Situație care este mult mai puțin întâlnită în prezent, în principal din cauza faptului că cei care le recrutează le prezintă dinainte ce urmează să facă, iar ele acceptă, ceea ce ar constitui infracțiunea de proxenetism, care nu intră în competența noastră, cu excepția minorilor. Traficul de persoane reprezintă aproximativ 15% din ponderea infracțiunilor înregistrate. În schimb, a crescut cu un procent de circa 15%, și se află în continuă creștere, criminalitatea informatică.
- Care sunt dificultățile pe care le întâmpină procurorii DIICOT în activitate?
- Există dificultăți care sunt inerente datorită domeniului în care legea ne conferă competență pentru investi-gare. Este deosebit de greu să probezi existența unui grup infracțional orga-nizat, așa cum el este definit de lege, astfel încât cel chemat să judece să nu aibă niciun dubiu din acest punct de vedere.
Există multe cazuri în care reușim să probăm doar infracțiunea sau infracțiunile pe care membrii grupului s-au asociat să le înfăptuiască, dar nu reușim să dovedim legăturile organizate dintre suspecți, situații în care suntem nevoiți să trimitem dosarele la alte parchete pentru că noi nu putem să sesizăm instanțele de judecată în astfel de cazuri, ceea ce în opinia mea este nefiresc.
Spre exemplu, DIICOT poate trimite în judecată mai multe persoane despre care probează că au format un grup infracțional organizat și care au comis o infracțiune de evaziune fiscală ori contrabandă cu un prejudiciu de 1.000.000 euro, dar nu poate trimite în judecată aceleași persoane, pentru aceleași fapte de evaziune fiscală ori contrabandă, cu același prejudiciu, dacă nu poate să demonstreze suficient de solid că respectivele persoane au comis acele infracțiuni în cadrul unei asocieri care să întrunească toate cerințele legale pentru a putea caracteriza această asociere ca un grup infracțional organizat.
- Ce modificări legislative ar trebui făcute pentru ca activitatea procurorilor DIICOT să devină mai eficientă?
- Cred că cea mai importantă modificare ar fi una de natură organizatorică în ceea ce privește poliția judiciară. Mă refer aici la crearea unei structuri de poliție proprie a DIICOT, care să aibă în componență toate compartimentele specifice care în mod uzual sunt angrenate în investigarea infracțiunilor de criminalitate organizată, pe modelul celei care funcționează în cadrul DNA.
Într-o asemenea structură de poliție, pentru a avea eficiență maximă, ar trebui să se regăseasca polițiști specializați în cercetarea anumitor categorii de infracțiuni din competența DIICOT, compartimente de analiză a informațiilor, de supraveghere operativă și prinderi în flagrant, de suport tehnic pentru efectuarea interceptărilor diferitelor forme de comunicații etc.
O asemenea dorință a fost exprimată de mai mult timp de către conducerea DIICOT, iar în prezent, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat către Ministerul Justiției și Ministerul de Interne o propunere în vederea preluării în cadrul Ministerului Public a polițiștilor de poliție judiciară din cadrul IGPR, ceea ce ar constitui un prim pas în sensul celor pe care le-am arătat.