Drama refugiaților din Siria: Constanța este un oraș prea scump pentru ei!

Fug din țările devastate de război, își lasă toată viața în urmă, iar România li se pare alegerea firească, pentru că au rude pe aici. În afară, însă, de un acoperiș deasupra capului, și acela provizoriu, se lovesc numai de probleme: nu au acte, nu au un loc de muncă, nu au ce pune pe masă copiilor…

Aceasta este drama prin care trec, în ultimii ani, familiile mixte, în care unul dintre parteneri (în general soția) este român. Au rezistat cât au putut în Siria, Palestina sau Egipt, tot sperând că războiul va înceta. Au pierdut însă totul, și de teama pentru viețile lor și ale copiilor lor, au fost nevoiți să fugă. Ajung la Constanța, pentru că aici mai au rude, care le pot întinde o mână de ajutor. "Dar femeile nu au plecat de aici de bine, nici rudele nu au cu ce să-i ajute prea mult", ne mărturisește Cosmin Bârzan, președintele Centrului pentru Resurse Civice Constanța, instituția unde cer ajutor, în cele din urmă, refugiații.

"Au plecat din țară în anii 90, și-au întemeiat o familie în Siria sau în Palestina etc, și-au construit o viață, iar acum sunt nevoiți să fugă. Nu apucă să vândă nimic din ce au, de multe ori au pierdut deja totul. Se adresează Ambasadei României din Damasc, Siria, alții fug prin Turcia și se opresc la București sau în Constanța, unde au rude", ne spune reprezentantul organizației.

Aici, însă, începe o altă luptă, tot pentru supraviețuire. Din puținele economii cu care au venit, închiriază o locuință, dar banii le sunt suficienți doar pentru câteva luni; abia dacă strâng măcar 150 de euro necesari pentru plata chiriei pe o lună. După cum a subliniat reprezentantul organizației care le oferă sprijin pentru integrare, "Constanța este un oraș scump pentru aceste familii".

Au "fugit" și din Constanța

"La noi ajung când nu mai au din ce trăi. Noi le oferim un mic sprijin financiar doar cât să se descurce", a adăugat Cosmin Bârzan. Pentru unele familii s-au căutat soluții: astfel, o familie mixtă româno-siriană, cu patru copii, a fost cazată în Cartierul Social Henri Coandă. Nu au rezistat, însă, așa că s-au mutat. Au plecat din Constanța, spre împrejurimile Iașiului, pentru că traiul este mai ieftin.

Reușesc să se descurce doar cei care-și găsesc de lucru. Și la acest capitol situația este dificilă. Pe de o parte, pentru că nu mai au acte de identitate, obțin greu altele, iar în absența acestora și a unui permis de ședere, nu se pot angaja legal.

O altă barieră o reprezintă, după cum a subliniat Cosmin Bârzan, cea lingvistică. "Locuri de muncă își găsesc doar dacă bărbatul cunoaște și limba română sau dacă vorbește și altă limbă străină decât araba. Sau, dacă nu are prejudecăți culturale și nu o împiedică pe soție să muncească, pentru că sunt cazuri când se întâmplă și astfel", a adăugat președintele Centrului pentru Resurse Civice.

Este nevoie de cursuri de limba română pentru copii

Mai greu este pentru copii. Sunt înscriși la școală (de menționat că, având în vedere cetățenia română a mamei, sunt deja cetățeni români!) dar au dificultăți în a învăța în limba română. "Pentru copii, Ministerul Educației trebuie să asigure cursuri de limba română, dar nu au fonduri. Au fost organizate astfel de cursuri, anii trecuți, în cinci orașe, în Con-stanța, București, Cluj, Timișoara și Iași, în parteneriat cu Institutul Intercultural Timișoa-ra, în cadrul unui proiect cu fonduri europene. Dar proiectul s-a încheiat, la fel și cursurile. Noi am asigurat sesiuni de acomodare culturală pentru minori, avem personalul instruit în acest sens, dar dacă noi nu organizăm, ce se întâmplă? Este în competența Ministerului Educației!", a atras atenția Cosmin Bârzan. Potrivit acestuia, s-au purtat deja discuții cu Răducu Popescu, șeful Inspectoratului Școlar Constanța, pentru a se obține fonduri pentru ca profesorii care susțin cursurile de limbă română pentru refugiați să fie plătiți de la minister.

Care este soluția?

O soluție pentru sprijinirea acestor familii ar fi o implicare mai mare a autorităților locale. "Este nevoie de un task-force, de un comitet format din reprezentanți ai tuturor autorităților cu rol de răspundere", a subliniat Cosmin Bârzan. Mai ales că statisticile arată că numărul celor care se vor refugia în țara noastră este în creștere. Astfel, ultimul raport făcut public de instituțiile europene arată că, din cauza conflictelor din Siria, Afganistan, Irak și Somalia, numărul solicitărilor de azil în țările industrializate ale Europei a crescut cu 8%. Cele mai multe solicitări vin de la cetățenii sirieni.