Femeile - cele mai "expuse" la tâlhării. Tu știi cum te poți apăra?

Polițiștii români au lansat, vineri, campania de prevenire a tâlhăriilor "Fii prudentă! Poți preveni tâlhăria". Oamenii legii urmăresc informarea femeilor cu privire la modalitățile prin care pot preveni să devină victime ale tâlharilor.  Polițiștii au sesizat o creșterea a acestui gen de fapte în perioada sezonului cald (lunile mai - septembrie), explicația fiind că ținuta lejeră de vară permite expunerea bijuteriilor și a telefoanelor mobile, suscitând interesul tâlharilor și facilitând smulgerea acestora. 

Cel mai frecvent, suspecții acționează rapid, venind în fugă din spatele victimei sau apropiindu-se din sens opus și smulgând obiectul vizat. Întrucât faptele sunt comise în spații deschise, suspecți au posibilitatea de a se îndepărta cu ușurință de victimă, pierzându-se în mulțime sau dispărând pe străduțe lăturalnice, înainte ca victima să poată reacționa. În cazul smulgerilor comise în mijloacele de transport, suspecții acționează în stații, când ușile se deschid, victima rămânând blocată înăuntru, un factor favorizant fiind aglomerația la urcarea și coborârea din acestea. 

Cele mai multe smulgeri au fost comise de un singur suspect, care acționează singur sau în complicitate cu una sau două persoane. Cel mai adesea, victimele tâlhăriilor comise prin smulgere au fost femei, ele având la vedere bunurile vizate de obicei de suspecți (bijuterii, telefoane mobile, poșete). De obicei, acestea nu sunt rănite sau rănile suferite sunt superficiale. În funcție de modul de comitere, s-a putut observa o corelație între sexul victimei și modalitatea prin care s-a comis tâlhăria. Astfel, femeile au fost cel mai frecvent deposedate prin smulgere de telefonul mobil, lănțișoare sau genți. 

Cele mai riscante atitudini sunt etalarea lănțișoarelor și a altor bijuterii, neatenția la cei din jur, parcurgerea zonelor neiluminate fără însoțitor. De asemenea, un alt factor de risc este reținerea în a solicita ajutor atunci simțim că suntem urmăriți sau persistența de a urma traseul către casă în cazul în care ne dăm seama că suntem urmăriți. În aceste situații este mai bine să solicităm ajutor, să urcăm într-un mijloc de transport sau să ne îndreptăm către un loc public mai aglomerat.