ÎCCJ: Nu este suficientă constatarea prezenței în corp a unei substanțe psihoactive pentru întocmirea dosarului penal

Decizia dată luni de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) stabilește că nu este suficientă constatarea prezenței în corp a unei substanțe psihoactive, ci trebuie demonstrat că șoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce. Decizia nu poate fi atacată.

Pronunțarea unei decizii în acest caz a fost amânată de mai multe ori de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Răspunsul a venit după ce Înalta Curte a fost sesizată de Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel Cluj.

Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel Brașov au cerut lămurirea sintagmei din lege „(n.red.: persoană) aflată sub influența unor substanțe psihoactive":

„Se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?", a fost întrebarea Curții de Apel Cluj.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la ICCJ a stabilit că este nevoie și de demonstrarea faptului că a fost afectată capacitatea șoferului de a conduce, transmite HotNews.ro

„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei", a decis ÎCCJ.

Decizia este obligatorie și nu poate fi atacată cu recurs.

Intervenția instanței supreme a fost cerută în contextul modificărilor legislative din ultimul an. Discuțiile din spațiul public s-au amplificat întrucât multe dintre aparatele drugtest utilizate de către Poliția Rutieră nu sunt calibrate, existând cazuri de rezultate fals pozitive care au dus la deschiderea unor dosare penale.

Ce schimbă decizia de azi? „Scutește de latură penală o parte importantă din șoferii care iau tratamente medicamentoase"

Contactat de HotNews.ro, expertul Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice împotriva traficului și consumului de droguri, a explicat ce înseamnă decizia de luni a ÎCCJ.

„Decizia ICCJ restabilește valoarea expertizei medico legale în dosarele de condus sub influență – nu este de ajuns ca substanță să se afle în corp, ci trebuie probat că afecta abilitățile de a șofa", a explicat Zaha.

„Cazul de la care a inceput aventura asta e al unui șofer depistat cu metaboliți inactivi de cocaină, semn că în urmă cu peste 24 de ore de la momentul opririi în trafic, ar fi consumat cocaină. A fost achitat în instanțele inferioare pe baza concluziei raportului medico-legal unde se argumenta clar că nu era „sub influență”. Dar procurorii au spus „nu contează ce scrie acolo”, contează doar că există substanța în corp”, a detaliat expertul.

El spune că decizia de luni „scutește de latură penală o parte importantă din șoferii care iau tratamente medicamentoase sau au consumat substanțe ilegale cu mult timp în urmă, și eficientizează actul de justiție lăsându-l să se concentreze doar asupra influenței reale".

Întrebat dacă acum în toate cazurile în care drugtestul e pozitiv în cazul unui șofer se ca merge la INML pentru a vedea dacă i-a fost afectată capacitatea, Vlad Zaha a răspuns afirmativ.

„Dacă până acum expertiza medico-legală era doar uneori încuviințată de către organele de urmărire sau de instanțe, acum ea devine parte fundamentală a tuturor cauzelor", a explicat Zaha.