Parc auto cu mașini furate din străinătate în curtea Poliției de Frontieră

Traficul cu autoturisme de lux furate din străinătate rămâne, și în acest an, "în atenția" lumii interlope transnaționale, fiind o activitate ilicită ce aduce beneficii financiare substanțiale membrilor rețelelor deja specializate în domeniu și extrem de bine organizate la nivelul mai multor state.
Așadar, afacerile ilegale cu autoturisme furate din străinătate sunt la loc de cinste și în acest an. Ba, mai mult, numărul acestor ilegalități a crescut. În primele nouă luni ale anului 2010, polițiștii de frontieră au descoperit 251 de autovehicule ce figurau ca fiind furate din străinătate. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut când au fost găsite 153 de autovehicule, numărul descoperirilor privind mijloacele de transport sustrase a crescut cu aproxi-mativ 64%.
Potrivit ofițerului de presă din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Constanța, comisarul șef Adrian Burcea, din cele 251 de autoturisme furate de prin alte țări, 52 au fost descoperite pe raza județului Constanța și cele mai multe se află parcate în curtea instituției.
În continuare, principalul "furnizor" de autovehicule furate care tranzitează frontierele României este Italia, urmată de Germania și Ungaria, iar persoanele implicate sunt în majoritate cetățeni români, dar și moldoveni, ucraineni, austrieci, italieni și turci.

Organizarea rețelelor de traficanți
De la începutul anului și până în prezent, polițiștii de frontieră au descoperit 192 de autoturisme, 25 automarfare, 12 microbuze, 15 motociclete și 7 remorci auto declarate furate din străinătate.
Polițiștii de frontieră spun că organizarea rețelelor de traficanți sunt foarte bine puse la punct. Din analizele efectuate, s-a stabilit că, în general, rețelele de traficanți sunt organizate pe două tipuri mari, respectiv cele specializate în furtul autoturismelor de lux și cele specializate în furtul autoturismelor de categorie mijlocie.
La rândul lor, aceste două tipuri sunt subdivizate în mai multe grupuri de acțiune. Prima este grupa de recunoaștere din care fac parte indivizi ce merg să identifice mașinile corespunzătoare "cererii". Urmează grupa tehnică ce se ocupă cu întocmirea documentelor false, apoi grupa de transport care trece mașinile peste graniță. Una din cele mai importante este grupa care vinde mașinile de lux, dar și grupa de supraveghere care are ca sarcină supravegherea și derularea tuturor fazelor incluse în actul ilegal.

Moduri de operare și rute
Ca moduri de operare ale traficanților și acestea sunt împărțite în două grupe. Una dintre cele mai folosite este frauda la asigurări. Prin acest mod de operare mașina este transportată în altă țară cu acordul proprietarului, fiind "spălată" prin vânzări succesive și ulterior declarată de proprietar ca fiind furată. Cel de-al doilea mod de operare este furtul la comandă sau frauda la firmele de închirieri. Drept urmare, se racolează o persoană fără posibi-lități materiale care, contra unei sume modice, acceptă să deschidă pe numele său un cont într-o bancă și, implicit, să obțină o carte de credit, document în baza căruia persoana închiriază de la firmele de profil, autoturismul. Ulterior, dispare cu el și anunță că i-a fost furat.
În ceea ce privește rutele folosite de traficanți acestea sunt, în general, orientate dinspre țările vest europene cu finalitate în țările est-europene și din spațiul ex-sovietic. Prima rută ar fi Italia - Austria - Ungaria - România, cea de-a doua, Germania - Austria - Ungaria - România - Moldova și Ucraina, iar ultima, Italia - Serbia - România - Republica Moldova - Ucraina sau Federația Rusă.
În altă ordine de idei, pe linia combaterii traficului cu autovehicule furate, polițiștii de frontieră au în-tocmit, de la începutul anului, 177 de dosare penale, persoanele implicate fiind cetățeni români dar și moldoveni, ucraineni, austrieci, italieni și turci.
În majoritatea cazurilor, cei care se aflau la volanul mașinilor respec-
tive când au fost identificați de oamenii legii, au declarat, pe timpul cercetărilor, că nu știau că autotu-rismele se află în atenția autorităților ca fiind furate, ei fiind doar "cumpărători de bună credință". Alții au susținut că au primit o sumă de bani, în general, de până la 500 de euro, pentru a transporta mașina în România și, la fel, nu cunoșteau că acestea erau furate.
Oamenii legii au făcut și un studiu al cererii și ofertei pe piața neagră a mașinilor furate. Astfel, s-a constatat că, la categoria autoturisme de lux, cele mai căutate sunt mărcile BMW și Mercedes, iar la autovehiculele de categorie mijlocie, ponderea o dețin mărcile Renault și Fiat.
Polițiștii nu sunt străini nici de faptul că orașele mari, aflate la frontieră, așa cum este și Constanța, s-au dezvoltat pe seama traficului de mașini furate, și prin alte afaceri la fel de obscure. De exemplu, există service-uri în care sunt modificate seriile de identificare ale mașinilor sau în care sunt dezasamblate, pentru ca mai apoi mașinile furate din Europa să fie vândute drept piese de schimb. Așa se face că pe mâna polițiștilor nu ajung decât o foarte mică parte a mașinilor furate, restul fiindu-le pierdută urma.