Pot să se autosesizeze polițiștii din filmulețele de pe Facebook? „Trebuie schimbată legea!”

1743

Articole de la același autor

Este era tehnologiei, este la îndemână pentru oricine să publice în mediul online, mai precis pe rețelele de socializare, filmulețe sau fotografii cu fapte sancționabile contravențional. Ba mai mult, ca măsură de apărare, tot mai mulți șoferi și-au montat în autoturisme camere video.

Prin urmare, Internetul este plin de „dovezi” fie despre șoferii care nu respectă normele rutiere, fie despre cetățeni certați cu bunul simț, care distrug bunuri publice. Filmulețele sau fotografiile ajung și în atenția Poliției, iar opinia publică reclamă că nu se „autosesizează”. Apare o problemă: poate fi vorba despre o „constatare directă”, așa cum impune în acest moment legislația, în ceea ce privește contravențiile rutiere?

„În acest moment, este la latitudinea polițistului constatator dacă dorește să se autosesizeze din filmulețele sau fotografiile postate în mediul online. După ce le vizionează, pe baza informațiilor strânse, respectiva persoană este chemată la sediul unității de poliție. În 90% dintre cazuri, cei incriminați recunosc comiterea faptelor; spun când au fost în locul respectiv, în ce zi, aproximativ la ce oră, informații folosite pentru încheierea procesului verbal de constatare”, ne-au spus surse din rândul polițiștilor. Regimul juridic al contravențiilor este reglementat de OG 2/2001, act normativ care nu stipulează nimic despre posibilitatea autosesizării după vizionarea unor filmulețe. Drept pentru care, fiecare agent constatator interpretează cum consideră: fie refuză să ia în considerare filmulețele, dacă nu a fost prezent fizic la comiterea faptei sancționabile, fie consideră că vizionarea filmulețului din mediul online poate fi considerată „constatare”.



„Doar 3 – 5% din calculatoarele Poliției au acces la Internet”


Problema a fost admisă și de sindicaliști. Cosmin Andreica, liderul Sindicatul „Europol”, a declarat pentru „Cuget Liber”: „În ultimii ani, am putut constata că tot mai mulți șoferi și-au achiziționat camere video pe care le-au montat în autoturisme. În principal, pentru a se proteja de situațiile din trafic, fie ele tamponări, fie ele șicane sau agresiuni din partea celorlalți participanți la trafic. Problema Poliției Române este reprezentată de mai multe aspecte. Cu privire la „autosesizarea” Poliției, este important de spus că, în momentul de față, nu există nicio structură a Poliției Române care să aibă ca atribuții monitorizarea rețelelor de socializare, o resursă importantă de informații sau de date. Doar un procent de 3-5% din calculatoarele/laptopurile Poliției au acces la Internet. Astfel că aceste „autosesizări” se realizează din „întâmplare” și în toate cazurile ca urmare a vizionării imaginilor de către colegii noștri, de pe telefoanele lor personale și de pe conturile lor. Este o problemă pe care am mai ridicat-o, mai ales în contextul dinamicii evoluției acestor rețele de socializare care conțin multe imagini video, poze sau mărturisiri, ce pot fi de interes operativ”.



Există inițiative pentru „modernizarea” legislației


Un alt aspect, este faptul că vizionarea respectivelor filmulețe nu înseamnă „constatare directă”, așa cum este prevăzută de legislația rutieră, de exemplu.

„Conform prevederilor Codului rutier, faptele contravenționale se constată în mod direct de către polițistul rutier, prin propriile simțuri sau prin mijloace tehnice certificate și omologate. Acest lucru impune ca la momentul săvârșirii faptei, aceasta să fie văzută de polițist. Practic, am avut situații când polițiști din cadrul unor structuri precum investigații criminale au văzut că în fața lor un conducător auto a trecut pe roșu, l-au oprit, au chemat un polițist rutier, iar acesta a fost în imposibilitatea aplicării sancțiunii pentru acea faptă, întrucât nu a constatat-o el. Evident că textul actual al legii este limitativ cu privire la modul de constatare al abaterilor la regimul rutier, în comparație cu celelalte acte normative, spre exemplu Legea 61/1991, cu privire la normele de conviețuire socială, unde pe baza administrării unui probatoriu (de exemplu audierea unuor vecini) poți să aplici amendă pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, chiar dacă la momentul săvârșirii faptei, niciun polițist nu a fost la fața locului. Mai mult, pentru ca un polițist să aplice o contravenție, el trebuie să aibă certitudine cu privire la următoarele date: să identifice subiectul (autorul) contravenției, data, ora și locul săvârșirii contravenției”, a mai arătat Cosmin Andreica.

„Știm că la momentul de față există mai multe inițiative care vizează modificarea Codului rutier, în sensul posibilității de a folosi imaginile video realizate de cetățeni pentru sancționarea șoferilor care încalcă legea”, a adăugat sindicalistul. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4418 secunde