Premieră literară realizată de Pascale Roibu: o carte despre istoria scafandreriei în țara noastră

Lansarea cărții a avut loc vineri după-amiază, 18 martie, iar aula Bibliotecii „Ioan N. Roman” Constanța, care a găzduit evenimentul, s-a dovedit neîncăpătoare. Pe de o parte, pentru că biblioteca a „deschis” prin această lansare seria evenimentelor culturale cu prezență fizică, după o perioadă îndelungată de restricții impuse de pandemia de coronavirus; pe de altă parte, pentru că numeroși scafandri și pasionați de acest domeniu, prieteni și apropiați au ținut să fie alături de omul, scriitorul și scafandrul militar Pascale Roibu.

De aproape 20 de ani, Pascale Roibu îmbracă costumul de scafandru și explorează adâncurile apelor. În timpul serviciului, îndeplinind sarcinile de scafandru militar din cadrul Centrului de Scafandri Constanța, iar în timpul liber, în căutarea istoriei ascunse sub ape a Dobrogei. De mai bine de un deceniu, numele lui Pascale Roibu este legat de scoaterea la iveală a numeroase „comori subacvatice”: trei corăbii la Sulina, dintre care o fregată britanică ce ar fi trebuit să participe la asediul Sevastopolului, două hidroavioane germane, din timpul celui de Al Doilea Război Mondial în lacul Siutghiol, a unui hidroavion în adâncul lacului Tașaul, dar și multe alte epave pe care le-a „punctat” pe harta adâncurilor Mării Negre. O parte dintre descoperirile sale au fost făcute publice în cartea „Vremea căutărilor. Jurnalul unui scafandru”, care a ieșit de sub tipar în 2016. De aproximativ doi ani, face demersuri pentru realizarea unui muzeu subacvatic în apropierea Cazinoului din Constanța, la o adâncime de patru – șase metri, care să poată fi accesibil inclusiv scafandrilor începători. „Pentru un scafandru, adevărata comoară este chiar istoria scafandreriei”, a mărturisit scafandrul – scriitor la lansarea celei mai recente cărți ale sale. Iar demersul său reunește între coperțile unei singure cărți principalele evenimente de la apariția primilor scafandri grei în țara noastră, la Sulina, în anul 1868, până la pionierul scafandreriei autonome românești și întemeietorul arheologiei subacvatice din țara noastră, comandorul Constantin Scarlat.

Documentarea pentru realizarea acestui volum a durat aproape șapte ani, iar redactarea aproximativ doi ani. „Încă de când am devenit scafandru, în 2003, mi-am dorit să aflu mai multe informații despre înaintașii mei. În timpurile acelea accesul la informații era dificil, am tot căutat prin arhive și biblioteci, dar am găsit foarte puține documente. Cu trecerea timpului și apariția bibliotecilor digitale, am reușit să găsesc mai multe documente, mai multe informații. Un reper mi-a fost și cartea domnului Petre Mihai Băcanu, „Flăcări sub apă”, în care dumnealui a precizat mai mulți scafandri, eroi ai adâncurilor, dar și misiunile lor dificile, din anii ’50 – ’60, a descris și câțiva scafandri importanți de la 1900. Am urmărit firele trasate și am reușit să găsesc mai multe informații despre acești scafandri. Am reușit să pun în ordine cronologică toate aceste informații, încă din 1868, când au apărut primii scafandri la noi în țară, la Sulina, pentru a construi niște diguri”, a afirmat Pascale Roibu.

La evenimentul de lansare a cărții au luat cuvântul contra-amiralul de flotilă Cornel Eugen Cojocaru, locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Navale, care l-a invitat pe scafandrul militar Pascale Roibu să prezinte realizarea sa și cu ocazia celebrării Centrului de Scafandri, comandor ing. Fănel Rădulescu, comandantul Centrului de Scafandri Constanța, maistru militar Marian Arfire, scriitorul Petru Mihai Băcanu, cât și prof. univ. dr. Angelo Mitchievici, directorul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman”.

„Cartea constituie și o pagină de istorie dobrogeană, care aștepta să fie realizată de un om al mării dăruit cu înzestrarea și voința unui scriitor. Cercetarea realizată de către Pascale Roibu este o restituire necesară, care relevă importanța pe care Marea Neagră o reprezintă pentru România. Cartea este rodul unei mari pasiuni, o filă de istorie scrisă cu o mână de inginer”, a afirmat prof. univ. dr. Angelo Mitchievici.