Thomas Holst: "În Dobrogea ne-a adus geologia. Nu otrăvim fântâni, nu omorâm copii"

Despre Chevron și exploatarea gazelor de șist în Dobrogea au curs râuri de cerneală. ONG-uri, primari, politicieni, parlamentari, toți au luat o poziție tranșantă, reclamând faptul că exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică ne va otrăvi apa, ne va polua pământul, va produce cutremure. S-au organizat mitinguri și chiar și referendum în mai multe localități din județ pentru a interzice aceste exploatații. Pentru a lămuri toate aceste temeri și semne de întrebare, am stat de vorbă cu Thomas Holst, șeful Chevron în Estul Europei.

- Cine este Chevron și ce caută în Dobrogea?
- Chevron este o companie de gaz americană cu o tradiție de peste 120 de ani și activități în 60 de țări din întreaga lume. În Dobrogea ne-a adus geologia. Potrivit specialiștilor, de la Marea Baltică și până la Ma-rea Neagră există o linie geologică cu roci în care sunt depozitate importante cantități de gaze naturale, care ar putea fi eliberate și exploa-tate prin aplicarea a două tehnologii, folosite de zeci de ani. Prima tehnologie este forarea pe orizontală, la adâncimi cuprinse între 2 și 4 km, iar cea de-a doua tehnologie este fracționarea hidraulică. Cele două tehnologii consacrate - forarea orizontală și fracturarea hidraulică - au fost folosite decenii întregi în întreaga lume în siguranță, pentru exploatarea resurselor de țiței și gaze naturale. În ultimii zece ani, cele două tehnologii au fost folosite împreună pentru a putea exploata gazele naturale captive în argilele gazeifere aflate la mare adâncime. Mai exact, pentru a ajunge la argile unde gazul natural este captiv, o sondă este forată vertical la câteva mii de metri adâncime. Mai precis, la o adâncime de trei-patru km, așadar, la mare distanță de apele subterane. În momentul în care sonda este forată la adâncimea dorită, se trece la forarea orizontală pentru a putea acoperi o suprafață mai mare a argilelor gazeifere. Prin această metodă este nevoie de forarea a mai puține sonde pentru a exploata zăcământul, scăzând implicit necesarul de teren pentru operațiunile de forare. Se forează orizontal, la o adâncime de aproape 1.500 m. Aceste două tehnologii există și au fost folosite timp de mai bine de 40 de ani.

- Care este stadiul proiectului privind exploatațiile din județul Constanța? Când vor începe primele săpături, când s-ar putea extrage primele gaze din pământ dobrogean?
- Suntem abia la începutul primei etape care se numește prospecție. În momentul de față, noi avem doar o teorie a geologilor care spune că în solul Dobrogei ar putea exista gaze. De aceea, în următorii 3-5 ani Chevron vrea să vadă dacă, într-adevăr, aceste resurse există. Și pentru asta trebuie să parcurgem mai multe etape. Primul pas este realizarea unui studiu geofizic, în urma căruia să aflăm la ce adâncime se află stratul de rocă cel mai gros. Apoi, în următoarea etapă, vom fora pentru a putea lua o mostră din acea rocă pentru a vedea dacă conține gaze și ce alte particularități mai are. Însă, după cum spuneam, acum suntem la început, lucrăm la obținerea avizelor necesare pentru începerea primelor lucrări. Va mai dura cel puțin 3-5 ani până să începem exploatarea, dacă într-adevăr se dovedește că există zăcăminte de gaze de șist.

"În România se folosește fracționarea hidraulică din 1995"
- Metoda fracționării hidraulice este invocată de către ONG-uri, autorități locale drept o procedură dăunătoare, care ar polua pânza freatică. Care este realitatea?
- Această tehnologie este folosită în SUA de mai bine de 40 de ani și nu a existat niciun caz de poluare, deși vorbim de mai bine de 1,2 milioane de sonde care folosesc fracționarea hidraulică. Mai mult, din 1995, această metodă este folosită și în România de către Romgaz și nu am auzit niciun caz de copil care a murit otrăvit în urma poluării pânzei freatice. Am observat că România se uită foarte atent la ce păreri are Bruxelles-ul despre această tehnologie. Iar poziția Bruxelles-ului este una pozitivă. Comisarul pentru Energie al Comisiei Europene, Gunther Oettinger, a adoptat, recent, o poziție favorabilă gazelor de șist. Citez: "Sunt în favoarea producerii de gaze de șist, în mod special din rațiuni de securitate, ca și pentru reducerea prețurilor gazelor". Dacă ar fi existat și cea mai mică suspiciune privind această tehnologie, nu cred că oficialii europeni ar fi adoptat o astfel de atitudine.

- Dacă nu este considerată drept un pericol asupra mediului, de ce metoda fracționării hidraulice a fost interzisă în mai multe țări, Franța fiind cel mai bun exemplu?
- Să vă dau și eu un exemplu. În Franța, producerea energiei nucleare este permisă. Germania interzice însă producerea energiei nucleare și permite în schimb folosirea tehnologiei fracturării hidraulice, în timp ce Franța o mai prospectează încă. Așadar, fiecare stat își construiește propria politică de securitate în domeniul energetic, iar România și poporul român trebuie să hotărască singuri cum văd acest viitor energetic.

"Nu vom săpa în zonele seismice"
- Potrivit studiului "Gazele de șist - o nouă provocare", realizat de Georgeta Ionescu, sudul Dobrogei este amenințat de reactivarea faliei seismice Vidraru-Snagov-Shabla. Vom avea cutremure în Dobrogea dacă veți folosi fracționarea hidraulică?
- Noi înțelegem că această zonă este activă din punct de vedere seismic, iar studiile geofizice ne vor arăta exact unde se află aceste falii seismice. Astfel, vom avea grijă să le evităm și să nu săpăm în apropierea lor.

- Unde mai exact veți căuta gaze de șist în județul Constanța? S-a creat o adevărată isterie că vom vedea sonde pe plaje în Costinești, Mangalia, Limanu. Cât de aproape veți fi de litoralul românesc?
- Sunt trei perimetre în Dobrogea în care vom căuta gaze, fiecare perimetru cu o suprafață foarte vastă, de mii de hectare. Aceste zone sunt la zeci de kilometri de litoral. Locațiile noastre în care vom fora vor fi la distanță de zonele locuite, departe de ariile naturale protejate, departe de zonele protejate arheologic. Sunt sigur că vom găsi locuri bune pentru a ne desfășura activitatea fără să interferăm cu celelalte activități ale vieții socio-economice locale.

- Ce beneficii ar aduce județului Constanța și comunităților locale dezvoltarea acestor exploatații de către Chevron?
- Cel mai important beneficiu ar fi prețul gazelor mult mai mic. Chiar auzeam zilele trecute că la Constanța prețul încălzirii este printre cele mai mari din România. România importă gaze cu 450 dolari/1000m3, în timp ce în SUA, aceeași cantitate de gaz costă 70 de dolari. Toată lumea dorește să economisească cât mai mulți bani, iar o factură la gaze mult redusă i-ar ajuta. De asemenea, un alt beneficiu este că România va deveni independentă pe piața energiei.