Videochat-ul și pornografia infantilă, afacerile înfloritoare din pandemie

727
Dezvoltarea tehnologiei și restricțiile impuse în contextul pandemiei de coronavirus au dus la schimbări semnificative în ceea ce înseamnă traficul de persoane. Astfel, raportul realizat de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane arată o scădere a numărului victimelor duse peste hotare, pentru a se prostitua la colț de stradă. În schimb, a crescut numărul tinerelor folosite pentru videochat.

Ultimii doi ani au fost atipici în ceea ce privește infracționalitatea, dar și lupta pentru combaterea ei. Dacă în primele luni de la declanșarea pandemiei au fost „înghețate” cercetările penale, anchetele sau perchezițiile, ulterior oamenii legii s-au adaptat, revenind în forță. La fel au procedat însă și infractorii: dat fiind că restricțiile au limitat călătoriile dintr-un stat în altul, au trebuit să apeleze mai mult la alte metode de a face bani. Iar în ceea ce privește traficul de persoane, specialiștii spun că s-a observat o „înflorire” a afacerilor cu videochat.

„Statistica privind victimele traficului de persoane, dar și cazuistica judiciară prezintă o creștere a cazurilor de pornografie infantilă la nivel național, situație care poate fi pusă pe seama restricțiilor de izolare impuse de pandemia de COVID 19, cât și pe seama expansiunii utilizării internetului, a digitalizării din ultimii ani. Orientarea interesului infracțional prin utilizarea spațiului on-line este o consecință normală a progresului tehnologic, în această situație cel mai bun instrument de contracarare fiind adaptarea instituțiilor și pregăirea specialiștilor”, au arătat specialiștii ANITP.

„Această creștere a fost resimțită și la nivel mondial. Exploatarea prin video-chat, respectiv obligarea la producția de materiale cu caracter pornografic sunt activități profitabile a căror creștere a fost observată și în România, pe fondul creșterii atât a cererii, cât și a interesului fetelor de a activa în acest domeniu. Videochatul este o afacere extrem de profitabilă, iar singurele abilități ale tinerelor care vor să activeze în acest domeniu sunt aspectul fizic plăcut și cunoștințele minime de limba engleză, fără a fi nevoie de un anume nivel de educație sau experiență. Există o tendință de orientare în vederea exploatării de victime din ce în ce mai tinere, minore, care nu au experiența de viață necesară și nici capacitatea completă de a discerne consecințele interacțiunii cu asemenea indivizi. Relațiile interumane au fost mutate preponderent în spațiul on-line, astfel că recrutarea prin intermediul internetului a victimelor din România a înregistrat creșteri majore, aproape că s-a dublat față de anul anterior”, au mai arătat specialiștii în prevenirea traficului de persoane.



Cum arată traficantul: este tânăr, joacă jocuri de noroc și vrea să se laude cu mașini luxoase


În ceea ce privește profilul traficantului de persoane, acesta este de obicei un bărbat între 20 și 40 de ani, cu o educație de nivel mediu, cel mult studii liceale. „Mediul de proveniență este de multe ori în vecinătatea criminalității, chiar și a celei organizate, cu un spectru distorsionat al valorilor etice și morale. Cei mai mulți sunt interesați de afirmare personală în aceste medii sociale și cu aptitudini cultivate și dezvoltate în direcția obținerii de câștiguri facile, pe căi ilicite, care să le permită un stil de viață epatant, expresie a valorii lor ca indivizi în cadrul ierarhiei informale a grupurilor infracționale. Aceștia au un aspect îngrijit, reușesc să-și impresioneze victimele cu un comportament securizant, cu o personalitate agreabilă, afișează empatie la problemele lor și disponibilitate de a ajuta, pentru ca ulterior să demonstreze o înclinație deosebită pentru a șantaja emoțional, precum și un comportament violent fizic și verbal. În numeroase cazuri, după recrutarea victimei prin metoda loverboy, întrețin relații de concubinaj cu victimele ori chiar încheie căsătorii cu acestea, având copii împreună, pentru a-și consolida cât mai mult influența și controlul asupra victimei și a da aparența unei familii, pentru ca apoi să profite în același mod și de alte concubine/soții. În ultima perioadă de timp s-a constatat că traficanții sunt consumatori de droguri/substanțe cu efecte psihoactive și împătimiți ai jocurilor de noroc, făcând parte din anturaje și/sau medii sociale în care fiecare dintre ei se mândrește cu noi achiziții de accesorii de lux, autoturisme scumpe etc”, au mai punctat specialiștii ANITP în cel mai recent raport privind lupta împotriva traficului de persoane.

Joi, 20 ianuarie, factorii de decizie din Guvern s-au întrunit pentru a analiza progresele înregistrate de România pe parcursul lui 2021 în combaterea și prevenirea traficului de persoane.

„Pentru structurile MAI, atât din zona de ordine și siguranță publică, cât și cele angrenate în implementarea de programe de prevenire și combatere a traficului persoane efortul în această direcție este unul constant și integrat.

Lupta împotriva traficului de persoane reprezintă o prioritate guvernamentală a României, dovadă în acest sens fiind rezultatele pozitive înregistrate în implementarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane.

În această privință, datele actualizate evidențiază cel mai bine progresele înregistrate pe toate palierele de acțiune în lupta cu fenomenul infracțional”, a afirmat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. 



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3791 secunde