Scrisoarea mamei blonde către fiul său

"Bună ziua dragul meu fiu. Dacă ai primit această scrisoare, înseamnă că ea a ajuns la tine, dacă nu ai primit-o, dă-mi de știre și eu voi mai scrie una. Eu scriu încet, deoarece știu că tu citești nu prea repede. Timpul la noi e frumos, săptămâna trecută a plouat doar de două ori, la începutul săptămânii trei zile și la sfârșitul săptămânii încă patru. Apropo, în legătură cu paltonul ce ai zis să ți-l trimit. Unchiul Vasile a spus că, deoarece nasturii din metal sunt prea grei, o să trebuiască să plătesc mai mult la poștă, așa că eu am rupt nasturii și i-am pus în buzunarul drept, ai să-i coși tu la loc.

Tatăl tău a găsit un nou loc de muncă, acum sub el se află 500 de oameni, el e șef cosaș la cimitir. Sora ta s-a măritat și acum așteaptă un copil, dar, deoarece nu știm dacă va fi fată sau băiat, încă nu știu dacă vei deveni mătușă sau unchi. Mi-a spus că, dacă va fi fată, o va numi ca pe mine, deși îmi pare straniu să-și numească copilul Mama. Fratele tău a avut nu demult o peripeție, a închis mașina și a uitat cheile înăuntru. A fost nevoit să meargă 10 km până acasă să ia cheile de rezervă și să ne elibereze pe toți din mașină. Dacă ai să o întâlnești pe verișoara ta Lilia, transmite-i salutări, dacă nu ai s-o întâlnești, atunci nu-i spune nimic.

Să-ți mai zic că alaltăieri a explodat bucătăria și tatăl tău și cu mine am zburat din casă. Ce emoție! A fost pentru prima dată după mulți ani când tatăl tău și cu mine ieșim împreună undeva.

A venit doctorul să vadă dacă suntem în regulă și mi-a pus un tub din sticlă în gură. Mi-a zis să nu vorbesc 10 minute. Tatăl tău s-a oferit să cumpere tubul acela.

P.S. Am vrut să pun și niște bani, dar am încleiat deja plicul".