În acest interviu discutăm despre forța de muncă tânără din Constanța și despre relația tinerilor cu piața locală a muncii, alături de Adelina Vlad, purtător de cuvânt al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța. Trustul de presă Cuget Liber-Antena 3 Constanța continuă campania care a pornit de la o întrebare tot mai prezentă în spațiul public: de ce tot mai mulți tineri constănțeni par să nu își mai găsească locul pe piața muncii sau aleg să plece în alte orașe ori în străinătate?
-Cum arată, în acest moment, piața muncii pentru tinerii din județul Constanța?
-La ora la care discutăm, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă din Constanța sunt disponibile 650 de posibilități de angajare. Dacă este să vorbim de numărul de tineri până în 30 de ani din evidențele agenției, la momentul acesta avem 383 de tineri, cu nivel de pregătire diferit. Sunt tineri care nu au studii, sunt tineri care au doar studii gimnaziale, însă cei mai mulți sunt cu studii liceale.
-Care sunt cele mai căutate domenii în județul Constanța?
-În momentul de față, cele mai multe sunt specifice HoReCa, pentru că acesta este specificul județului nostru. Avem locuri de muncă pentru ajutor de bucătar, bucătar, barman, cameriste, îngrijitor spații verzi. Cred că proporția este de aproximativ 75% din numărul total de locuri, la momentul la care discutăm, pentru acest domeniu de activitate sau domenii conexe. Angajatorii vor să angajeze tineri, numai că tinerii care se adresează agenției au uneori pretenții mult mai mari decât ceea ce poate să ofere angajatorul sau decât ceea ce știu să facă. Aici este problema.
-Se caută și tineri cu studii superioare?
-Dacă vorbim de cei care au finalizat studii superioare, avem posturi de ingineri, diferite specializări de ingineri, asistent medical generalist, farmacist și director de vânzări. Cam acestea ar fi posibilitățile pentru studii superioare. Dacă ne referim la ceea ce iese de pe băncile școlii și ceea ce oferă mediul de afaceri constănțean, din păcate există o discrepanță foarte mare. Se caută foarte mulți ingineri, dar nu avem specializările aici. Sau tinerii preferă să meargă la o universitate în țară, de exemplu în București sau Cluj, se obișnuiesc acolo, rămân acolo, își găsesc un internship sau un job bine plătit și nu mai revin pe piața forței de muncă din Constanța.
-Care sunt principalele pretenții cu care vin tinerii la angajator?
-Inițial, salariul. Marea majoritate a agenților economici, că vorbim de tineri sau de oameni cu experiență, oferă pentru început cam minimul pe economie, mai ales în această perioadă de criză economică.
Dar, în momentul în care angajatorul vede că tu, tânăr sau persoană cu experiență, demonstrezi că știi ceea ce faci, că ești serios, că aduci profit instituției pe care o reprezinți ca salariat, poate să vină și să îți acorde o serie de beneficii sau o majorare de salariu.
După ce își face o idee despre tine și demonstrezi anumite lucruri pe care el le urmărește, poate să mărească salariul cu un act adițional, poate să pună 10%-20%, depinde și de posibilitățile lui, de profitul pe care îl aduci și de ceea ce demonstrezi că știi să faci.
-Cât de mult contează influența părinților în deciziile tinerilor?
-Contează foarte mult. De multe ori ne-am blocat la discuția cu tineri care, deși sunt majori, nu iau nicio decizie fără să-și consulte părinții. În această poveste intervin și părinții și pun piedici fără să-și dea seama. Uneori nici nu ascultă recomandările noastre. Noi nu impunem, ci încercăm, în urma discuțiilor cu tinerii, să vedem ce este mai bun pentru fiecare persoană.
Am întâlnit și o situație în care a venit o bunică să se intereseze de locuri de muncă pentru nepot. Nepotul nu era un tânăr de până în 30 de ani, avea peste 40 de ani. Bunica spunea că îl mai ajută și ea din pensia ei. Era absolvent de studii superioare și dorea să muncească numai pe ceea ce terminase.
-Există cursuri gratuite de formare profesională?
-Toate cursurile organizate de noi sunt gratuite pentru cei care sunt în evidența noastră ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, fie că vorbim de șomeri care nu au dreptul la indemnizație, fie că vorbim de șomeri care primesc indemnizație.
Mai nou au apărut și cursuri pentru cei care au studii medii, liceale, cursuri cu subvenționare prin proiecte cu finanțare europeană. După finalizarea acestor cursuri se primesc subvenții, în funcție de numărul de ore. Am avut subvenții de 1.400 de lei, de 1.800 de lei. Niciodată nu strică să avem o calificare.
-În ce domenii se găsesc mai greu locuri de muncă?
-Nu prea sunt angajări în domeniul juridic și în domeniul economic. Mulți vor să fie economiști sau contabili și atunci este mai greu să găsim un loc de muncă. Avem absolvenți de studii juridice sau economice care lucrează pe litoral sau în mall-uri, ca lucrători comerciali. Nu este o rușine, dar nu practică ceea ce au terminat, pentru că nu există locuri de muncă suficiente în domeniul respectiv.
-Există o ruptură între școală și piața muncii?
-Da. Sunt foarte multe licee teoretice în urma cărora tinerii nu au o calificare. Nu există întotdeauna o balanță între cerere și ofertă. Dacă vorbim, de exemplu, de ingineri, nu avem suficiente specializări. Pe partea de medicină, știm că trebuie susținute examene grele, dar cine demonstrează că are cunoștințele necesare poate să reușească.
-Sunt tinerii prea comozi?
-Da, din păcate. Dar cred că nu numai tinerii au devenit comozi. În general, cred că am devenit comozi. Rețelele de socializare au contribuit foarte mult la acest comportament. Unii visează la un loc de muncă bine plătit în străinătate.
Noi avem și un compartiment specializat, EURES, care face plasare de forță de muncă în străinătate, serviciile fiind gratuite, ca toate serviciile oferite de AJOFM. Se apelează și la această variantă, dar nu foarte mult.
Tinerii trebuie să încerce, să nu refuze din start o ofertă și să fie deschiși la calificare. Uneori, o posibilitate pe care nu o iei în calcul îți poate aduce o satisfacție mai mare decât te-ai fi așteptat. Important este să nu pierzi trenul.