Administrația locală din Cernavodă cheamă locuitorii la o dezbatere publică pe tema taxei de risc

Administrația publică locală din Cernavodă anunța, la finalul săptămânii trecute, că nu renunță la solicitarea de achitare a taxei de risc de către Centrala Nuclearo-Electrică din localitate, taxă inițiată și aprobată de Consiliul Local prin Hotărârea 101/29.10.2008. Conducerea administrației locale menționa că această taxă pentru activitățile cu impact asupra mediului înconjurător are la bază prevederile Codului fiscal art. 283, alineatul 2, care se aplică societăților al căror obiect de activitate constă în producția de energie electrică din activități nucleare

și depozitarea deșeurilor radioactive.

Valoarea taxei de risc pe care Centrala Nuclearo-Electrică refuză să o plătească administrației locale se ridică la suma de 70.301.000 lei, bani care ar spori considerabil bugetul local și din care s-ar rezolva mai multe dintre "necesitățile urgente ale comunității". Printre acestea, Primăria enumera infrastructura, calitatea apei, spațiile verzi și protecția socială. În acest sens, mulți dintre locuitorii orașului Cernavodă și-au exprimat o serie de nemulțumiri legate de calitatea apei și mai ales a aerului pe care îl res-piră și, totodată, de starea deplorabilă în care se află unele dintre străzile din localitate, de absența rețelelor de termoficare în unele cartiere, precum și de insuficiența spațiilor verzi în care copiii să-și poată petrece timpul liber. În opinia lor, achitarea taxei de risc ar reprezenta, fără îndoială, o sumă de bani binevenită la bugetul local, bani care, speră ei, le vor ameliora condițiile de trai de zi cu zi.

"Existența Centralei Nuclearo-Electrice în oraș la noi e un risc. Aerul este încărcat, de câteva zile avem dureri de cap… Evident, ne gândim în primul rând la influența pe care o are asupra atmosferei centrala, emisiile de aici", a declarat Ana Avram, o femeie de 65 de ani. Ea a adăugat și că banii pe care Centrala îi datorează administrației locale ar putea să fie investiți în reabilitarea străzilor, "care arată urât, pentru că sunt cârpite", dar și în crearea mai multor spații verzi. În plus, bătrâna a mărturisit și că exis-tă probleme cu rețeaua de alimentare cu apă: "De ani de zile ne confruntăm cu asta, se oprește apa fără să fim anunțați, uneori asta poate dura și o zi întreagă. E îngrozitor să stai fără apă", a mărturisit Ana Avram.

De aerul încărcat s-a plâns și Anișoara Mareș. "Există poluare, aerul e poluat, trebuie să fim sinceri. Din cauza asta cred că avem dureri de cap. Te iau, efectiv, din senin și nu doar pe mine, ci și pe fiul meu, care e mai tânăr, student în anul I", a explicat ea. La capitolul nemulțumiri, femeia a ținut să precizeze: "În oraș sunt gropi, mizerie, se fură capacele de canalizare. Banii ar fi bineveniți, cu o singură condiție: să fie mânuiți bine, să existe transparență". Nu în ultimul rând, Anișoara Mareș a menționat și că cei mai mulți cernăvodeni preferă să cumpere apă plată, pentru că nu au încredere în calitatea celei de la robinet. "Nu consumăm apă de la robinet pentru băut, ci doar la gătit, dar uneori tocmai din cauza asta nu iese mâncarea ca lumea", a mai explicat ea.

"Cea mai mare durere? Rețeaua de termoficare. Lipsa ei, de fapt"

Chiar dacă printre problemele de care se plânge nu se numără calitatea apei sau aerul poluat, Valentina Vișan din Cernavodă consideră că "imaginea orașului lasă de dorit". Din punctul ei de vedere, banii proveniți din taxa de risc ar putea fi investiți în extinderea rețelei de termoficare din localitate, pentru că, susține ea, "există încă străzi, cartiere, în care oamenii se încălzesc și fac baie la lemne, adică folosind soba de teracotă". "E foarte, foarte greu. Si-gur, ar fi mai multe probleme, spațiile verzi insuficiente, aspectul străzilor, dar cea mai mare durere e rețeaua de termoficare. Lipsa ei, de fapt", a explicat femeia în vârstă de 33 de ani. Ea și-ar dori, de asemenea, mai multe spații verzi și parcuri în care să-și poată plimba copiii, de 7 și 10 ani. "Atâta timp cât banii ăștia ar fi în beneficiul locuitorilor, nu văd de ce taxa asta n-ar trebui achitată", a conchis ea.

Monitorizarea independentă a nivelului de radioactivitate din oraș

Administrația publică locală face, în continuare, eforturi pentru ca taxa de risc să devină realitate. În sensul acesta, potrivit primarului social-democrat Mariana Mircea, locuitorii orașului Cernavodă vor fi chemați, pe 2 aprilie, la sediul Casei de Cultură din localitate, la o dezbatere publică pe tema taxei de risc. Așa cum a precizat edilul-șef, la această dezbatere sunt invitați să participe și reprezentanți ai Centralei Nuclearo-Electrice. Mariana Mircea a explicat, totodată, că nu se teme de organizarea unei dezbateri publice, și asta în ciuda faptului că un astfel de eveni-ment nu e tocmai ușor de gestionat.

Totodată, primarul PSD și-a manifestat convingerea că, la dezbaterea din 2 aprilie, vor lua parte și persoane care fie lucrează la CNE, fie au membri în familie care sunt angajați acolo și care, "din teama de a nu-și pierde locul de muncă, vor fi împotriva taxei".

Interesant de remarcat este și că Mariana Mircea a subliniat faptul că administrația locală nu-și dorește destabilizarea bugetului Centralei: "Motivul cel mai des invocat, după «nu plătim că așa vrem» sau «nu vrem să dați exemple proaste și altora» este acela că bugetul nu le permite. Noi nu suntem absurzi, înțelegem dacă taxa este împovărătoare, dar mă îndoiesc sincer că acesta e motivul, că bugetul ar fi insuficient. Cerem puțină transparență, să vedem și noi bugetul, să discutăm împreună", a explicat primarul din Cernavodă.

Mai mult decât atât, Mariana Micea a vorbit și despre direcțiile în care vor merge banii, în cazul în care această taxă de risc va intra, totuși, în vistieria locală. Astfel, ea a menționat reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare, crearea mai multor spații verzi, "curățenia permanentă, dat fiind faptul că praful este un purtător fantastic de microbi, de aici și poluarea aerului pe care oamenii o tot pomenesc", precum și inițierea unei "monitorizări independente a nivelului de radioactivitate din oraș, dar și montarea unor instrumente de afișaj al nivelului de radioactivitate". Acestea i-ar putea chiar liniști, poate pe acei care pun durerile de cap pe seama centralei nucleare.

În final, edilul-șef a mai declarat că, cel puțin pentru moment, acestea sunt planuri aflate doar în stadiul de intenții de viitor, neconcretizate tocmai din cauza neachitării taxei de risc.