Aleșii constănțeni sunt dispuși să își declare afacerile cu statul

După adoptarea noii Legi ANI, în forma ciuntită de către senatorii conduși de udemeristul Gyorgy Frunda, consilierii locali și județeni au acceptat să vorbească despre principalele modificări aduse proiectului legislativ.

Interesant de remarcat este faptul că majoritatea aleșilor contactați a fost de acord cu propunerea președintelui Traian Băsescu de a se introduce, în declarațiile de interese, o rubrică în care titularul să declare dacă el, soțul, copiii majori sau părinții săi ori ai soțului au derulat sau derulează, direct sau prin inter-mediul vreunei societăți comerciale la care sunt asociați ori acționari, contracte finanțate din bani publici. În schimb, senatorii au respins varianta inițiată de șeful statului.
În opinia consilierului democrat-liberal Nicolae Șandru, noua variantă a legii ANI nu este una transparentă. El a arătat că, prin noua formulă, "sunt puse la secret averile celor mari".
"M-a deranjat că unii vor să își țină averile la secret. Mi se pare normal ca, în momentul în care ai fost ales de cetățeni, să declari exact cu ce avere îți începi mandatul și cu ce îl închei. Să vadă toți alegătorii cu ce ai intrat în viața publică și cu ce avere ieși din Consiliul Local, Primărie, Parlament, Guvern, etc.", a explicat el.
Potrivit lui, era normal să existe o astfel de rubrică. "Nu am și nu am avut niciodată afaceri cu statul. Și nu mi se pare normal ca un copil să aibă afaceri cu statul. Dacă este așa, atunci nu mai ai ce căuta în consiliu sau primărie", a spus ferm el.
Nicolae Șandru a mai menționat că aleșii trebuie să declare tot ceea ce au. "Au luat Legea ANI să o aranjeze și au dărâmat-o de tot. Din punctul meu de vedere, toți cei care au votat așa legea nouă au afaceri cu statul și vor să le țină la secret", a completat democrat-liberalul.
Și colegii săi de partid din Consiliul Județean Constanța (CJC) au fost de aceeași părere. "Din momentul în care îți asumi o funcție publică, este firesc să îți declari întreaga avere, precum și afacerile pe care le desfășori cu bani publici", a remarcat și Adrian Gheorghiță. "Era un lucru foarte bun dacă se adopta acea prevedere. Nu cred că este de bun augur noua Lege ANI. Dacă ai lucruri de ascuns, atunci nu ai ce căuta în viața publică. Te retragi în viața privată și îți continui activitatea acolo. Cu cât există mai multă transparență, cu atât scad suspiciunile oamenilor asupra clasei politice", a declarat și Mihai Petre.

"Nu este o crimă să faci afaceri cu statul"
Spre deosebire de consilierii județeni ai PNL care se eschivează în fața presei și nu răspund apelurilor venite din partea reprezentanților mass-media, colegii lor din Consiliul Local Constanța știu să adopte o altă atitudine de comunicare. Liberalul Ovidiu Cupșa a susținut, la rândul său, fără niciun fel de rezerve, existența unei rubrici în care să fie menționate afacerile derulate cu statul. "Nu este o crimă să faci afaceri cu statul, dar să nu existe conflicte de interese. Pentru că atunci când apare un conflict de interese nu mai poate fi vorba de o afacere curată", a explicat el.
Cu această măsură a fost de acord și consilierul local Constantin Matei. "În 20 de ani de când am început să fac afaceri, nu am luat un leu de la stat. Cineva trebuie să facă afaceri și cu statul, dar nu mi se pare normal ca aleșii să aibă astfel de contractate. Și sunt de acord ca ele să fie trecute în declarații", a precizat Matei.
Și social-democrații George Vișan, Radu Babuș și Gheorghe Mihăeși s-au arătat susținători ai acestei variante. Consilierul ju-dețean Gheorghe Mihăeși a men-ționat totuși că este "o exagerare" înregistrarea averilor pe care le derulează rudele cu statul. "Eu nu am nicio afacere cu statul, dar nici nu pot ține evidența tuturor afacerilor pe care le au rudele mele. Aș fi de acord cu publicarea afacerilor soției dacă le-ar avea, dar nu cu cele ale copiilor. Iar la părinți nu mai este cazul. Oricum, cred că se exagerează și se merge pe ideea de a demonstra că «ceilalți sunt hoți, iar noi suntem cinstiți»", a explicat Mihăeși.

Fără bijuterii și colecții de peste 5.000 de euro
Senatul a mai decis ca, din noile declarații de avere, să fie eliminată rubrica destinată înregistrării metalelor prețioase, bijuteriilor, obiectelor de artă și de cult, colecțiilor de artă și numismatică, precum și obiectelor care fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, a căror valoare însumată depășește 5.000 de euro.
În opinia unor consilieri, precum Adrian Gheorghiță, Mihai Petre și Ovidiu Cupșa, aceasta rămâne "o portiță" prin care se pot ascunde averi. "Unii dintre ei își pot declara bunurile mobile, imobile și pot ascunde restul acolo", a arătat Ovidiu Cupșa. În schimb, George Vișan și Constantin Matei au luat în calcul și posibilitatea asigurării protecției averilor aleșilor. "Consilierii deveneau o țintă pentru hoți din moment ce noi le ofeream pontul", a explicat consilierul local George Vișan.
"În general nu sunt de acord cu ascunsul bunurilor, dar probabil că aici au ținut cont de faptul că aleșii sunt expuși furturilor dacă sunt publicate bunurile de acest tip", a mai afirmat și Constantin Matei.
Potrivit Constituției, după ce președintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii, promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curții Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea.
***
Secretarul general al ANI, Horia Georgescu, a declarat ieri că Ministerul Justiției ar putea înainta un nou proiect de lege privind funcționarea ANI, după publicarea raportului de țară pe justiție, și și-a exprimat speranța că acesta va fi dezbătut într-o sesiune extraordinară a Parlamentului.
Horia Georgescu a mai precizat că întotdeauna există posibilitatea inițierii unui nou proiect de lege. "Ministerul Justiției poate să vină oricând cu un proiect nou, parlamentarii la fel. Eu cred că, după raportul de țară, care va fi critic cu siguranță, va fi abordată o nouă perspectivă referitoare la un nou proiect de lege", a declarat Georgescu.
Potrivit lui, în mod paradoxal, toată clasa politică declară că vrea să-și facă publice averile și să existe ANI, însă "în practică nu se face nimic".