Demisionează sau nu Iohannis? Care sunt atribuțiile președintelui interimar

În spațiul public se vehiculează tot mai mult ideea unei eventuale demisii din funcție a președintelui Klaus Iohannis, chiar dacă acesta a negat de două ori, până acum, că ar avea de gând să renunțe la funcție.Candidatul coaliţiei de guvernare, Crin Antonescu, a fost întrebat duminică despre întâlnirea preşedintelui Klaus Iohannis cu liderii coaliţiei, care ar urma să aibă loc luni. Liberalul a declarat că presupune că poate fi vorba de varianta în care preşedintele decide să se retragă.

Astăzi este ziua în care cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis intră, pentru a treia oară, în şedinţa Birourilor reunite ale Parlamentulu, după ce solicitarea opoziţiei a fost respinsă de două ori, din motive procedurale.

Ce se întâmplă dacă președintele României este suspendat de Parlament

În perioada de suspendare, președintele României nu mai poate exercita atribuțiile funcției sale.

În această perioadă, interimatul este asigurat de persoana care deține a doua funcție în stat, respectiv președintele Senatului, conform articolului 98 din Constituție. În prezent, președintele Senatului este liderul PNL Ilie Bolojan.

Această măsură garantează continuitatea guvernării și evită un vid de putere în stat.

Președintele interimar al României îndeplinește atribuțiile președintelui în exercițiu în situațiile prevăzute de articolul 98 din Constituția României, respectiv:

Dacă funcția de președinte devine vacantă (demisie, deces, demitere prin referendum, imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului)

Dacă președintele este suspendat din funcție de Parlament

Dacă președintele este temporar în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile

Atribuțiile președintelui interimar, conform Constituției

Președintele interimar preia doar atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări:

1. Reprezintă statul român pe plan intern și internațional

2. Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora

3. Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor

4. Poate adresa mesaje Parlamentului

5. Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului

6. Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului

7. Îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate

8. Poate participa la ședințele Guvernului

Limitări ale președintelui interimar, conform Constituției

Conform articolului 98, alineatul (2) din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică:

Nu poate dizolva Parlamentul

Nu poate iniția un referendum

Nu poate desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru

Art. 88 – Mesaje

Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

Art. 89 – Dizolvarea Parlamentului

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Art. 90 – Referendumul

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Ce se întâmplă dacă președintele interimar săvârşeşte fapte grave: procedură identică celei pentru președintele alesArt. 99 – Răspunderea preşedintelui interimar

Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.

Președintele interimar își exercită funcția până la revenirea președintelui titular sau până la alegerea unui nou președinte, în cazul vacanței definitive a funcției.