Legea Acvaculturii, sesizată la CCR de președintele Klaus Iohannis

Actul normativ, care i-a fost transmis şefului statului de către Parlament, pe 4 iulie, în vederea promulgării, reglementează cadrul juridic privind activitatea de acvacultură şi de comercializare a produselor obţinute din acvacultură, când aceste activităţi se realizează pe teritoriul României, inclusiv în apele marine de sub jurisdicţia naţională.

Legea a fost adoptată tacit de Senat, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, pe 11 octombrie 2021, şi, ulterior, cu modificări şi completări de Camera Deputaţilor pe 29 iunie.

Şeful statului arată că printre modificările aduse de Cameră se numără eliminarea faptei contravenţionale de deţinere, transport sau comercializare fără documente legale a peştelui şi altor vieţuitoare acvatice obţinute din acvacultură, conţinutul infracţiunii de furt piscicol, precum şi schimbarea concepţiei cu privire la confiscarea bunurilor ce au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor. 

Preşedintele Iohannis spune că legea criticată nesocoteşte principiul constituţional al bicameralismului.

„În urma analizei comparative dintre forma iniţiatorului, forma adoptată tacit de prima Cameră şi cea adoptată de Camera decizională şi ţinând cont de considerentele cu caracter de principiu stabilite prin deciziile mai sus indicate, rezultă că forma finală a legii, prin reconfigurarea faptelor contravenţionale, a infracţiunii de furt piscicol, cât şi a sancţiunii complementare a confiscării, precum şi a măsurii confiscării speciale în materie penală se îndepărtează în mod radical şi fără nicio justificare obiectivă de la scopul şi filosofia iniţiale ale legii”, se precizează în sesizare