Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare în dosarul Referendumului
Articole recomandate
Consilierii locali constănțeni, convocați în ședință ordinară. Ce proiecte urmează a fi dezbătute
19 Aprilie 2024
Cristian Popescu Piedone şi-a depus candidatura pentru Primăria Bucureşti. "Nu vă voi dezamăgi!"
19 Aprilie 2024
Primăria Constanţa vrea să amenajeze o nouă parcare destinată riveranilor, în zona Gării
18 Aprilie 2024
Dezbateri la AUR Constanţa / Mohammad Murad: "Atunci când simți că nu îți mai trebuie nimic, trebuie să faci politică"
18 Aprilie 2024
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție fiind una definitivă.
Dragnea a fost acuzat, în dosarul Referendumului, de folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.
Liviu Dragnea a declarat în ultimul cuvânt în fața instanței în procesul Referendumului că se consideră nevinovat. "Militanții, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român și Băsescu. Niciun partid nu putea obține foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăția mea și solicit achitarea", a spus Liviu Dragnea.
Procurorii DNA au cerut magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție pedeapsă cu executare pentru președintele PSD Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei și cinci ani de închisoare. În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe niște obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca "un moft, nu ca un drept".
În primă instanță, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demi-terea președintelui Traian Băsescu. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale".
Dragnea a fost acuzat, în dosarul Referendumului, de folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.
Liviu Dragnea a declarat în ultimul cuvânt în fața instanței în procesul Referendumului că se consideră nevinovat. "Militanții, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român și Băsescu. Niciun partid nu putea obține foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăția mea și solicit achitarea", a spus Liviu Dragnea.
Procurorii DNA au cerut magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție pedeapsă cu executare pentru președintele PSD Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei și cinci ani de închisoare. În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe niște obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca "un moft, nu ca un drept".
În primă instanță, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demi-terea președintelui Traian Băsescu. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale".
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Sâmbătă, 23 Aprilie 2016
Vineri, 22 Aprilie 2016
Marţi, 12 Aprilie 2016
Vineri, 08 Aprilie 2016
Miercuri, 06 Aprilie 2016
Luni, 04 Aprilie 2016
Joi, 24 Martie 2016
Miercuri, 16 Martie 2016
Vineri, 22 Aprilie 2016
Vineri, 22 Aprilie 2016