Opoziția își plânge neputința aruncând cu pietre în minorități

Mandatul actual este unul deosebit de important din punct de vedere al implicării minorităților naționale în sistemul electoral. Deși de ani de zile, minoritățile, altele decât cea maghiară, au 18 reprezentanți în Parlamentul României, brusc, ele au devenit acum importante prin prisma faptului că fac parte din arcul de guvernare. Pe cine deranjează cel mai mult acest lucru?! Evident, opoziția este cea care suferă cel mai mult, astfel încât a ajuns să se gândească serios la modificarea legii electorale pentru a scăpa, eventual, de minorități.
Marea nemulțumire a PNL și PSD este că toate încercările lor de a dărâma Guvernul condus de Emil Boc au fost sortite eșecului tocmai pentru că minoritățile nu au votat moțiunile.
Ciudat este și faptul că atât PSD, cât și PNL și-au adus aminte de cei 18 parlamentari doar atunci când au realizat că nu au suficientă forță, chiar și la un loc, pentru a dărâma Guvernul. Astfel că, în preajma fiecărei moțiuni, reprezentanții PSD băteau din pinteni pe lângă reprezentanții comunităților etnice, la nivel local, apelând chiar la scrisori deschise (semnate de președintele CJC Nicușor Constantinescu) prin care îi implorau practic să voteze împotriva Guvernului. De cealaltă parte, ceva mai soft, liberalii nu se lăsau nici ei mai prejos, purtând discuții cu minoritarii în scopul de a-i convinge de același lucru: să contribuie la dărâmarea guvernului.

Atac la Legea electorală
N-a fost să fie, motiv pentru care atât PSD, cât și PNL nu au ezitat să sară la gâtul minorităților pentru nereușita lor. Sunt deja celebre intervențiile în forță ale senatorului PSD Alexandru Mazăre și ale colegului său de partid din Camera Deputaților, Eduard Martin, iar mai nou, liberalul Puiu Hașotti a dat și el cu minoritățile de pământ. Mai exact, senatorul PNL a ajuns să susțină chiar că ar fi nevoie să se umble la legea electorală: "Trebuie să gândim o altă lege electorală prin care minoritățile să fie reprezentate, dar soarta României să nu depindă de niște parlamentari, unii dintre ei care au obținut voturi mai puține decât un consilier județean. În opinia mea, alegerea lor este oarecum neconstituțională pentru că pentru un parlamentar al unei minorități naționale, circumscripția este întreaga Românie, ceea ce nu este în regulă", a ținut să sublinieze Hașotti în cadrul unei recente conferințe de presă.

Cine-i vinovatu’?
Niciun pesedist și niciun liberal nu caută vina în propria ogradă. Niciunul nu se întreabă de ce au ajuns să fie dependenți de voturile minorităților, care, de când se știu în parlament, sunt tot 18, și nu au reușit să obțină ei, ca partide politice ce se pretind cu greutate, scoruri mai bune la alegeri. Dacă aruncăm doar o privire și comparăm rezultatele obținute de cei care se bat astăzi pe scena politică românească în ultimele două mandate, vom constata că atât PNL, cât și PSD au pierdut, iar acest lucru le-a adus azi în pragul de a cerși voturi la moțiunile de cenzură îndreptate împotriva Guvernului.
Potrivit Biroului Electoral Central, PSD a obținut, în 2004, 132 de mandate în Camera Deputaților, în timp ce, în 2008, a ocupat numai 114, Alianța Dreptate și Adevăr, compusă din PD și PNL, a obținut, în 2004, 112 mandate în Camera Deputaților, pentru ca în 2008, fiecare formațiune politică să intre în Parlament pe propriile-i puteri, după următoarele scoruri: PDL - 115 mandate și PNL - doar… 65. Să nu uităm nici de UDMR care, atât în 2004, cât și în 2008 a avut câte 22 de deputați, iar minoritățile tot… 18.