Primarii cu datorii bancare resping varianta intrării în insolvență a unităților administrativ-teritoriale

În contextul crizei economice actuale, dificultățile financiare ale administrațiilor locale se adâncesc pe zi ce trece. Unii dintre primarii constănțeni au o grijă în plus: acoperirea creditelor contractate pentru susținerea investițiilor locale.
Așa este cazul orașului Hârșova care trebuie să plătească, în următorii 15 ani, rate și dobânzi lunare în valoare totală de aproximativ 70.000 de lei după ce fosta administrație a contractat un credit de 3.500.000 de lei. "Există vreo cale de negociere cu băncile? Suntem buni de plată în condițiile în care banii respectivi nu se regăsesc în investiții și nu se văd în oraș. S-ar putea ca în septembrie să ajungem în următoarea situație: ori nu mai plătim salariații, ori nu mai plătim ratele la bănci. Și toată lumea știe că nu te poți juca cu băncile", a declarat primarul orașului Hârșova, Tudorel Nădrag. În aceste condiții, el a declarat că există posibilitatea realizării unor reduceri de personal sau de salarii începând cu 1 septembrie.
"Datoria este datorie și trebuie să o plătim chiar cu riscul de a rămâne fără salarii. Nici nu ne-am gândit și nici nu ne gândim să ajungem în situația unei insolvențe. Nici nu se pune problema", a spus ferm Nădrag.
Și administrația Murfatlar trebuie să plătească lunar 60.000 de lei pentru ratele a două credite contractate în timpul fostei conduceri locale, în valoare totală de 2.500.000 de lei. Potrivit edilului-șef Gheorghe Cojocaru, unul dintre ele va fi încheiat anul acesta, în luna octombrie, astfel încât vor mai rămâne de achitat aproximativ 30.000 de lei lunar până în 2018 pentru cel de-al doilea credit. "Până acum nu am avut probleme cu plata ratelor. Nu am avut nici o întârziere. Sperăm să nu ajungem în situații critice, de tipul insolvențelor", a fost de părere el.
Cu o situație delicată se confruntă și Primăria Medgidia. Potrivit directorului economic Luminița Ivan, administrația locală plătește lunar în medie 440.000-470.000 de lei pentru trei credite mai vechi, pentru o perioadă de 20 de ani fiecare. Primul, în valoare de 2.780.000 de lei, a fost contractat în 2004. Doi ani mai târziu, conducerea locală de atunci contracta un alt împrumut de 6.742.000 de lei, pentru ca în 2007 să se mai împrumute de la o altă bancă cu 30.609.750 de lei. Potrivit directorului economic, banii au fost folosiți în infrastructură, modernizarea unor centrale termice și modernizarea unor școli. "Punem bani de-o parte pentru rate și încercăm să supraviețuim, dar să ne facem și datoria față de localitate și față de cetățeni", a remarcat Luminița Ivan.

Credite de sute de miliarde
"Cum să faci investiții dacă nu contractezi credite?", a pus problema primarul orașului Eforie, Ovidiu Brăiloiu. Potrivit lui, administrația locală a contractat trei împrumuturi în perioada 2004-2007, în valoare totală de 16.000.000 de lei (160 de miliarde de lei). "Suntem încă în perioada de grație și, din a doua jumătate a anului, vom începe să plătim datoriile care vor ajunge la aproximativ 100.000 de lei pe trimestru", a mai precizat el.
"Eu nu am luat aceste credite de capul meu. Le-am luat pentru a susține niște investiții și le-am luat în urma unor analize și studii. Și am avut nevoie inclusiv de avizul Ministerului Economiei pentru a le lua", a precizat Brăiloiu, referindu-se la bazele creditelor contractate.
Cu privire la măsurile recente propuse într-un proiect de lege inițiat de către Guvern, primarul Ovidiu Brăiloiu a reacționat: "Și dacă intrăm în insolvență ce se întâmplă? Noi suntem o bucățică dintr-un sistem. Suntem niște administratori și dacă statul românesc își permite să intre în insolvență… Dacă intră un municipiu în insolvență, intră încă o comună, încă un oraș și avem aproape un județ în insolvență, deci o parte din România. Poate doar să le ofere statul un ajutor, și atunci este altă poveste". "Oricum, trebuie să așteptăm ca acest proiect să devină lege", a mai remarcat el.
Reamintim că Guvernul a aprobat un proiect de lege potrivit căruia unitățile administrativ-teritoriale intră în insolvență în cazul neachitării obligațiilor de plată mai vechi de 120 de zile, dacă acestea depășesc 50% din bugetul anual, dar și în cazul neachitării salariilor pe o perioadă mai mare de 120 de zile.